Page 56 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
MORALÃ au coborât în stradã, în casele, în vieþile ºi în
MORALÃ
MORALÃ
MORALÃ
MORALÃ
minþile oamenilor de rând. ªi încet, încet, presa
Existã o relaþie strânsã între presa ºi a creat un spaþiu public în care toate
publicul cãruia i se adreseazã. ªi asta pentru preocupãrile, nevoile ºi frãmântãrile poporului
cã are loc un proces simultan, prin care presa ºi-au gãsit ecou. Misiunea sa nu s-a redus la a
rãspunde unor nevoi ºi aºteptãri ale oamenilor, informa, educa sau dezbate problemele
modelându-ºi conþinuturile în funcþie de „ce se oamenilor. Presa a fost instituþia care a tras
cere” dar, în aceeaºi mãsurã, exercitã influenþa mereu semnale de alarmã vizavi de abuzurile
asupra publicului prin conþinutul pe care îl emite. Puterii sau alte derapaje. În esenþã, sistemul
În cazul meu, redacþia voia ºtirea respectivã mass media reprezintã o entitate profund neutrã,
pentru cã reda o situaþie ineditã dintr-un mediu vigilentã ºi obiectivã, independentã de orice
profund tradiþionalist, în care preotul e o autoritate interese politice sau economice. Motiv pentru
câinele de pazã al
câinele de pazã al
câinele de pazã al
de necontestat, iar ineditul este una dintre valorile care e numitã ºi „câinele de pazã alcâinele de pazã al
democraþiei
democraþiei
democraþiei
unei ºtiri. Însã, tot redacþia a presat echipa de democraþiei
democraþiei”.
filmare sã aþâþe sãtenii aºa încât materialul sã CÂINELE DE P
CÂINELE DE PAZÃAZÃ SE POA SE POATETE
CÂINELE DE PAZÃ SE POATE
CÂINELE DE PAZÃAZÃ SE POA SE POATETE
CÂINELE DE P
iasã cât mai spumos. În acelaºi timp, pentru cã
TRANSFORMA
TRANSFORMA
TRANSFORMA
TRANSFORMA
au vãzut la TV ºi alþi oameni încercând sã-ºi TRANSFORMA
ÎNTR-UN DULÃU MUT
ÎNTR-UN DULÃU MUTANTANT
ÎNTR-UN DULÃU MUTANTANT
ÎNTR-UN DULÃU MUTANT
rezolve problemele, cerându-ºi drepturile sau ÎNTR-UN DULÃU MUT
spunându-ºi pãsurile, sãtenii s-au dat în
Dulãul Politic.
Dulãul Politic
Dulãul Politic
Dulãul Politic
spectacol „în faþa poporului”, imaginându-ºi cã Dulãul Politic
astfel se va face dreptate (aºa cum o înþelegea În 1829, la Bucureºti, ieºea din tipar
fiecare dintre ei). Curierul Românesc, editat de Ion Heliade
Ambele tabere par sã-ºi fi atins scopurile. Rãdulescu, iar la Iaºi, în acelaºi an, se lansa
a pus în
a pus în
a pus în
În realitate însã, redacþia mai degrabã a pus îna pus în Albina Româneascã, editat de Gheorghe Asachi,
scenã o ºtire
scenã o ºtire primele douã mari ziare româneºti. Ambele sunt
scenã o ºtire decât sã o consemneze, iar
scenã o ºtire
scenã o ºtire
sãtenii mai degrabã s-au fãcut de râs în faþa lumii dovada unei epoci în care presa îºi asumã un
fãrã sã gãseascã o soluþie realã în disputã lor. rol clar: deschizãtor de orizonturi noi în rândul
oamenilor simpli. Punându-le în contact cu
CE ESTE PRESA?
CE ESTE PRESA?
CE ESTE PRESA? realitãþile lor ºi ale altora, ajutându-le sã-ºi
CE ESTE PRESA?
CE ESTE PRESA?
Teoriile de specialitate definesc presa ca formeze pãreri sau sã aibã convingeri, presa
ansamblu al organizaþiilor care produc ºi emit transferã astfel putere maselor.
mesaje, folosind diverse canale ( TV, radio, print, Când s-a remarcat cã presa construia o
internet), cãtre o audienþã mare, eterogenã ºi „opinie publicã”, stârnea spirite ºi exercitã
anonimã. Mass media (sg. mass medium, pl. influenþa asupra oamenilor, au apãrut semnele
mass media), aºa cum mai este denumitã presa, primelor malformaþii: îngrãdirea impusã de
îndeplinesc mai multe funcþii în raport cu publicul Putere. Dupã nici 30 de ani de la apariþia primelor
larg: informeazã, interpreteazã, educã, douã mari ziare româneºti, Mihail Kogãlniceanu
distreazã. nota „Dar cenzura, planta necunoscutã în
Aceste funcþii se transpun în pãmântul românesc ºi impusã prin o ocârmuire
conþinuturile pe care le consumãm în fiecare zi, strãinã, din zi în zi se fãcea mai asprã”, amintind
împachetate sub diverse forme: jurnalele de ºtiri intruziunile politicului imediat dupã avântul luat
(cu focusul pe informare obiectivã), emisiuni sau de presa noastrã în anii 1830. Astfel, întregul
publicaþii culturale (cu focus pe educare ºi sistem mass media naþional - reviste, ziare,
culturalizare), emisiuni sau publicaþii de leisure foiletoane - a fost transformat în caricatura a
sau lifestyle (cu focus pe relaxare ºi ceea ce se dorea a fi iniþial.
divertisment). Cu alte cuvinte ºi ªtirile ProTV ºi Fãcând un salt în istorie pânã în regimul
Mãruþa Show tot presã se numesc, dar fiecare comunist, relaþia dintre presã, publicul larg ºi
îndeplineºte o altã funcþie ºi trateazã lucrurile puterea politicã e definitã în alþi termeni. Acum,
diferit. toate formele comunicãrii de masã sunt nu doar
Privind lucrurile în ansamblu, cel mai aspru cenzurate, ci transformate în instrumente
important aspect legat de presã este statutul sãu de propagandã ºi manipulare. Totul este strict
în societate. Sunã pompos, dar meritã sã te controlat iar realitatea redatã de cãtre presã, în
întrebi ce reprezintã presa, pe cine reprezintã oricare din ipostazele sale (informare, educare,
ºi care e misiunea sa, în condiþiile în care este divertisment) este o iluzie, un scenariu dictat de
consideratã a patra putere în stat a patra putere în stat ? mediul politic. Ziarele, ca ºi jurnalele TV sau de
a patra putere în stat
a patra putere în stat
a patra putere în stat
Sã nu uitãm cã, pânã sã aparã primele radio, elogiazã realizãrile tovarãºilor
manifestãri ale presei, mediul politic, economic, conducãtori, comunicã performanþe agricole
social sau dezbaterile pe diverse teme uluitoare, mobilizeazã oamenii pentru atingerea
aparþineau unui univers extrem de restrâns, cel diverselor obiective politice ºi economice.
al elitelor. Odatã cu apariþia presei, toate acestea Informaþiile sunt transmise cu raþia, faptele sunt
52
52
52 REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40
52
52
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40