Page 51 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
înfãptuitã, refacerea eului cheamã
individualitatea altei Subunitãþi, inundarea
propriei fiinþe cu o altã materie.
b) Mutaþia propriu-zisã

Teama de moarte ºi anihilare, de
inconºtienþã a existenþei proprii crescândã,
unirea cu o altã Subunitate intervine în aceastã
uriaºã ecuaþie a amânãrii suferinþei. Diferenþiate,
douã Subunitãþi se atrag pentru cã se concepe
utilitatea celeilalte, prima fiind cea de ucidere a
suferinþei; respectiv o Subunitate vede în alta
necesitatea, utilitatea, nevoia absolutã, cãutând
unirea.
Unirea presupune posedarea, dar mai
întâi obþinerea valorilor observate la o altã
Subunitate. Prin observaþie, fiinþa se proiecteazã
ºi îºi creeazã idealul. Ca ideal, mutaþia impusã
de depersonalizare, de ieºire din eul meu susþine
„veºnica” trãire a omului, cel puþin, în dorinþa de
a anula realitatea. Prin faptul cã se renunþã la
individualitatea sa ºi se hotãrãºte sã pãtrundã
într-o mulþime de individualitãþi imprimã procesul
de refacere a fiinþei, ceea ce cuprinde captarea
altor Subunitãþi, apoi acapararea, ce înseamnã
atragerea celorlalte Euri prin componenta
grafica: Ionuþ Flavius Bratu
grafica: Ionuþ Flavius Bratu
grafica: Ionuþ Flavius Bratu
grafica: Ionuþ Flavius Bratu
principalã: totalitatea trãsãturilor unei Subunitãþi. grafica: Ionuþ Flavius Bratu
Dacã se împrumutã un caracter al unei clasa a XII-a E
clasa a XII-a E
clasa a XII-a E
clasa a XII-a E
clasa a XII-a E
existenþe exterioare, e pentru a demonstra cã
nu suntem singulari, singuri, despãrþiþi de rest, Suferinþa este evidentã prin capacitatea acesteia
ci Subunitatea „lucreazã” pentru construirea ei. de a-ºi privi non-eul, restul împrumutat doar
În fapt, pe mãsurã ce se furã trãsãturi proprii pentru integrare ºi acaparare. Cuprinsã de
altor individualitãþi, unicitatea Eului este anulatã. confuzie, neînþelegere a ceea ce este,
Nimic nu mai este propriu, nimic nu mai este contorizeazã depersonalizarea ºi încearcã sã
adevãrat. Întreaga materie divizatã e un fals ºi se întoarcã la ceea ce a fost, anume unicul prin
un furt continuu care poate fi condamndat ºi ea însãºi. Pot fi pãstrate ºi caractere ale altor
închis numai prin moarte. Dacã Eul îºi tot Subunitãþi, dar o posibilã concluzie este
înfãþiºeazã trãsãturi ale altor Euri, este evident urmãtoarea: cã fiinþa aceasta trebuie sã trãiascã
cã în fiinþa sa nu existã numai el, ci ºi acele Euri. doar pentru ea însãºi, cã acapararea altor
Ar fi îngrozitor ºi greºit sã spunem cã acest submaterii este, cel puþin momentan, imposibilã.
împrumut/furt continuu nu are ºi o parte pozitivã, Subordonat, aºadar, altor individualitãþi
însã aici intervine întregul Eului, pãstrarea sa. ºi subordonând altele, eul meu rezumã întregul
E bine sã devinã fiecare Subunitate o naþiune în ceea ce a spus ºi Schopenhauer: „Nimeni nu
de valori improprii? E benefic, salvator faptul cã poate fi aºa cum este decât atunci când se aflã
Eul se dezintegreazã, cã individualitatea sa este singur; prin urmare, cine nu iubeºte singurãtatea,
anulatã? În fapt, de ce sã nu putem fi mai mulþi nu iubeºte libertatea, cãci liberi suntem numai
“noi”, de ce sã nu existe fiinþe identice astfel? când suntem singuri.”
Problema apare atunci când Eul este În final, ne punem întrebarea pe care
automutilat, când el îºi dicteazã paºii spre Kobo Abe o integra în “Femeia nisipurilor”: “[…]
depersonalizare ºi acceptã aceastã moarte a poate fi oare consideratã stabilitatea o condiþie
Personalului. În paralel, ne putem închipui pe absolut indispensabilã pentru existenþã?” Dacã
cineva, care sperã cã prin scoaterea mai multor reluãm conceptul depersonalizãrii, drumul de la
organe, va putea pãstra o singurã componentã individualitate la mulþime de individualitãþi,
a lui (consideratã de el mai importantã) ºi o va mutilarea Eului, rãspunsul la întrebare ar fi
putea hrãni ºi îngriji mai mult. Depersonalizarea afirmativ. Însã cum dualitatea individualitate-
este un fapt cumplit, care aduce cu sine o non-individualitate/mulþime de individualitãþi
moarte temporarã. Fiinþa îºi pierde din cuprinde confuzia ºi contrazicerile multiple în
autenticitate, îºi poate vedea suferinþa, lungul care trãieºte, rãspunsul se poate împãrþi pe douã
proces de acceptare ºi acaparare a celorlalþi. coordonate: cea a susþinerii ºi cea a negãrii.
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
REVIST
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40 47
NOASTRÃ
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
. 39-40
A
nr
47
47
47
47