Page 46 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
urmatã însã de o interiorizare ºi o renaºtere semnul amurgului ºi al Luceafãrului-de-Searã.
spiritualã. Într-un proces de iluminare, dobândind Lumina amurgului este aceea care asigurã
un nou „eu”, Breb va deveni Kesarion, comunicarea tainicã, cu resorturi magice, dintre
abstrãgându-se în lumea esenþelor. Pleacã un cei doi îndrãgostiþi: Maria aflatã în grãdinile
om ºi se întoarce un gând prin „desfacerea” de palatului ºi Kesarion, sub astru, la þãrmul mãrii:
tot ce era uman, material în alcãtuirea sa. „O umbrã se desprinsese de la un þãrm
Kesarion va vedea lumea cu „ochii sufletului singuratic ºi venea pe luciul Propontidei cãtre
sãu”. Intrarea în peºtera din muntele ascuns va dânsa. Era o pãrere. Era o pãtrunzãtoare ºi
fi echivalentã cu intrarea în mit, deci în eternitate. dulce otravã a întregii ei fiinþe”. Se ajunge la o
Dacã perioada de ºapte ani petrecutã în sublimare a sentimentului erotic, prin ridicarea
Egipt nu poate fi prezentatã, apare însã popasul lui în lumea esenþelor ºi a luminii. Ajuns la
lui Kesarion, însoþit de slujitorul Constantin, capacitatea de înþelegere absolutã, Kesarion are
reprezentant al ancestralitãþii dacice, în cetatea revelaþia vinii de a fi intervenit în destinul unei
Bizanþului. Cu acest prilej, cel care va intra în fiinþe pure, cãzutã pradã intereselor împãrãþiei.
mit trebuie sã se descopere în cadrul unei κi propune o perioadã de ispãºire, prin ascezã,
societãþi bulversate. Kesarion Breb, iniþiat în ce corespunde celei mai puternice tensiuni
Egipt, se deosebeºte de lumea pestriþã a sufleteºti cãreia trebuie sã-i facã faþã. Simbol al
Bizanþului, prin capacitatea de „a strãpunge sentimentului vinovãþiei apare întunericul
înveliºul lucrurilor”, ajungând la cunoaºterea infernului, al agitaþiei ºi al non-cunoaºterii. Mai
esenþelor. El stã acum sub semnul triunghiului, rãmân în luminã doar ochii ºi glasul:
simbol al perfecþiunii ºi indice al divinitãþii, „Desfãcându-mã de tot ce atârnã ºi întunecã,
distanþându-se astfel de mulþimea care trãieºte m-am dus sã vãd numai cu duhul”. Pentru a se
voluptatea clipei, limitatã fiind de condiþia elibera de acest întuneric al vinovãþiei ºi a o
efemeritãþii. Este deosebirea dintre un om luminat elibera ºi pe Maria, Kesarion trebuie sã-ºi
ºi neiniþiaþii din jurul sãu,dintre un iniþiat dotat cu mãrturiseascã iubirea, printr-o destãinuire cu
puterea divinatorie ºi oamenii obiºnuiþi: „Pãrea semnificaþie catharticã. Destinele lor, superioare
singur în mulþime ºi ridicat deasupra ei”. celor în mijlocul cãrora trãiesc, le prezic
Kesarion este emisarul luminii ºi al frumuseþii despãrþirea în aceastã lume. Viaþa celor doi este
eterne în aceastã lume trecãtoare. Spre o jertfã adusã iubirii: „Viaþa mãriei tale nu poate
deosebire de lumea esenþelor, a adevãrurilor avea rânduiala obiºnuitã a oamenilor celorlalþi.
pãtrunse de luminã, Bizanþul, cetatea bogãþiilor Asemenea asupra mea stã o putere care nu-mi
ºi a frumuseþilor lumeºti, a cerului oglindit de îngãduie sã rup legãmintele ce-am fãcut”.
oglinzile Propontidei, nu oferea decât aparenþa Despãrþirea lor înseamnã ºi „desfacerea” de
unui paradis terestru. Viaþa socialã stã sub ultimele semne ale trãirii aparente în societate,
semnul perisabilului, al efemerului; ea dã numai de amãgirea propriului trup. Pierderea
iluzia fericirii, a frumuseþii, lumina exterioarã aparenþelor duce însã la gãsirea esenþelor.
Creanga de aur
Creanga de aur
ascunzând mizeria, suferinþa, intrigile, riscurile Creanga de aur
Creanga de aur nu mai trimite la o realitate pur
Creanga de aur
de tot felul. Pe fundalul opoziþiilor luminã – materialã, devenind un adevãrat mit ce
pulbere, tãcere – zvonuri, larmã, strai alb – strai întruchipeazã sentimentul iubirii veºnice,
de purpurã ºi aur ºi, în ultimã instanþã, etern – indiferent de spaþiu ºi de timp, sublimatã în spirit,
efemer, se ajunge la concluzia cã, tot ceea ce e cu valoare purificatoare. Iubirea senzualã este
veºnic, sacru în civilizaþia patriarhalã devine înlocuitã cu ideea de iubire, eternul ia locul
Creanga
trecãtor, desacralizat în civilizaþia nouã, de tip efemerului, drama se interiorizeazã. CreangaCreanga
Creanga
Creanga
de aur
citadin, în care dominã patima puterii. Dar de aur
de aur
de aur e sentimentul ce-i va ajuta pe cei doi sã
de aur
Bizanþul va constitui cea mai importantã etapã se ridice în lumea esenþelor: „Iatã, ne vom
a iniþierii labirintice deoarece Kesarion va atinge despãrþi. Se va desface ºi amãgirea care se
adevãrata condiþie de ascet, renunþând la numeºte trup. Dar ceea ce e între noi acum,
senzualitate, prin sublimarea afectelor. Ca lãmurit în foc, e o creangã de aur care va luci în
supremã probã a iniþierii apare misiunea lui sine, în afarã de timp”. Simbolul crengii de aur
Kesarion de a descoperi pe viitoarea poate fi extins ºi asupra destinelor profesorului
împãrãteasã a Bizanþului. Pe fundalul unui motiv Stamatin ºi al magului, traducând sentimentul
de basm (al Cenuºãresei) este aleasã Maria de deþinerii adevãrurilor veºnice ce nu pot fi înþelese
Amnia, întruchipare a frumuseþii eterne, care decât printr-o continuã retragere în trecut, în mit.
pare predestinatã sã se îndrãgosteascã de Este un simbol fundamental al cãrþii care poate
cãlãtorul „de la Egipet spre Dacia”. Cele trei fi corelat cu mitul luminii, cu numãrul de aur ºi
întâlniri dintre Kesarion ºi Maria stau sub semnul cu floarea de gheaþã. Ceea ce le uneºte este
imposibilului. Ei se descoperã ca douã fiinþe acelaºi sentiment al eternului ºi al gãsirii
complet deosebite, aparþinând la douã lumi esenþelor.
diferite. Maria va trebui sã-ºi urmeze destinul Roman emblematic, cu o structurã
de împãrãteasã a Bizanþului, iar Kesarion va ezotericã, Creanga de aur propune o lume în
accepta voluntar sã renunþe la Eros pentru a care istoria alunecã în mit pentru a-ºi pãstra
atinge treapta cunoaºterii absolute. întreagã, nealteratã, lumina, cu scopul regãsirii
Maxima fericire, în cazul acestei iubiri armoniei primordiale.
imposibile, nu se poate realiza decât în vis, sub

REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
42 REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40
42
42
42
42