Page 44 - 2013_revista_noastra_nr_39-40
P. 44

ESEU
                         ESEU
                         ESEU
                         ESEU
                         ESEU
                                                                        prof. Crina CAPOTÃ
                                                                        prof. Crina CAPOTÃ
                                                                        prof. Crina CAPOTÃ
                                                                        prof. Crina CAPOTÃ
                                                                        prof. Crina CAPOTÃ
                   Istorie/Mit în romanul Creanga de aurCreanga de aur
                   Istorie/Mit în romanul
                   Istorie/Mit în romanul
                    Istorie/Mit în romanul Creanga de aur
                                                                   Creanga de aur
                    Istorie/Mit în romanul Creanga de aur
                                     de Mihail Sadoveanu
                                     de Mihail Sadoveanu
                                     de Mihail Sadoveanu
                                     de Mihail Sadoveanu
                                     de Mihail Sadoveanu
                   Apãrut în 1933, romanul Creanga de aur   românesc: apolinizarea spiritului dionisiac
            este considerat de cãtre majoritatea exegeþilor  (temperarea elanurilor conform unei viziuni
            drept un moment important în creaþia            echilibrate asupra existenþei). Ascetismul se
            sadovenianã, integrându-se organic operelor     întâlneºte cu un cult al fecunditãþii. Înainte de a
            sale de maturitate. Structura narativã, realizarea  atinge treapta cunoaºterii depline, retrãgîndu-se
            ei în planul expresiei sugereazã o þesãturã     în „muntele ascuns”, Kesarion Breb duce o
            simbolicã ºi intrarea din istorie prin intermediul  existenþã umanã, încadratã socialului în cetatea
            mitului în lumea adevãrurilor veºnice,          rãsãriteanã a Bizanþului. Se ajunge astfel la
            emblematice. ªi acest roman se integreazã       posibilitatea unei comunicãri a lumii profane cu
            concepþiei generale a scriitorului: regresiunea  aceea a sacrului. Egalizarea duratei zilelor ºi a
            spre începuturi, pãtrunderea într-un timp fabulos  nopþilor permite o extindere a semnificaþiilor care
            au drept scop gãsirea  arhetipului civilizaþiei  pot conota momentul echinocþiului prin
            actuale, a valorilor mitice care se cer reiterate.  observarea echilibrului luminii ºi al întunericului,
            Iniþierea scriitorului în lumea miturilor presupune  deci al cunoaºterii ºi al non-cunoaºterii, al vieþii
            o continuã iniþiere a cititorului, prin întoarcerea  ºi al morþii. Întâlnirea bãtrânului mag cu preoþii
            la origini. Iatã de ce, considerãm esenþial pentru  sãi are loc în ziua echinocþiului de primãvarã ºi
            înþelegerea întregii opere sadoveniene, mitul   este un prilej de iniþiere în calendarul astrologic,
            eternei reîntoarceri. El traduce nevoia omului  a cãrui dezlegare nu poate fi cunoscutã de
            modern de a regãsi, prin lecturã, un timp sacru,  neparticipanþii la „confreria secretã”. De
            originar.                                       asemenea, dupã un ritual bine precizat ºi
                                                                   organizat dupã o lege tainicã, magul se
                                                                   aratã supuºilor sãi în momentul solstiþiului
                                                                   de varã, atunci când „soarele stã pe cer
                                                                   la cea mai mare înãlþime a lui”, deci când
                                                                   intensitatea luminii (ca instrument al
                                                                   cunoaºterii ºi al comunicãrii) este
                                                                   maximã. Sublinierea ideii unitãþii ºi a
                                                                   armoniei originare, posibil a fi retrãite prin
                                                                   eterna reîntoarcere la arhetipuri,
                                                                   sugereazã  permanenþa modelelor
                                                                   exemplare care-ºi gãsesc concretizãri
                                                                   variate în epoci diferite.
                                                                          Profesorul Stamatin, ucenic al
                                                                   bãtrânului mag, deþinãtorul unei taine,
                                                                   iniþiatul care îmbinã ºtiinþa cu magia,
                                                                   simte o acutã nevoie de trecut. El trãieºte
                                                                   cu adevãrat, doar când, prin retragerea
                                                                   în povestire, regãseºte dimensiunile
                                                                   eterne ale lumii mitice cu ajutorul
                        grafica: Maria Cazacu
                        grafica: Maria Cazacu
                        grafica: Maria Cazacu
                        grafica: Maria Cazacu                      cuvântului. În structura romanului,
                        grafica: Maria Cazacu
                             clasa a IX-a E
                             clasa a IX-a E
                            clasa a IX-a E                         discursul lui Stamatin are un rol
                             clasa a IX-a E
                            clasa a IX-a E
                                                                   fundamental, permiþând dezlegarea
                                                                   semnificaþiilor ezoterice ale cãlãtoriei lui
                   În  Creanga de aur  apare una dintre     Kesarion Breb, subiectul povestirii în povestire
            ipostazele arhetipului civilizaþiei mitice ºi anume  introdusã de profesor. Adevãrurile pe care
            Dacia secolului al VIII-lea, o perioadã în care,  numai el le cunoaºte sunt eterne: ele nu pot fi
            pe fundalul migraþiunii popoarelor, se dezvoltã,  distruse, ci vor dãinui în spirit, dincolo de orice
            pe plan religios, contradicþia dintre vechea    determinare spaþio-temporalã: „sentimentul meu
            credinþã în Zalmoxis ºi creºtinism (reprezentat  e o realitate care nu va pieri odatã cu mine”. Pe
            de Bizanþ). Dar epoca istoricã serveºte ca un   fundalul opoziþiilor sacru –profan, iniþiat – neiniþiat,
            simplu cadru pentru crearea unei parabole cu    tainã – adevãr, esenþã – aparenþã, profesorul
            semnificaþii mitice, în care scriitorul e interesat  realizeazã o iniþiere în cunoaºterea emblematicã
            de gãsirea unui  sens general, a unor implicaþii  a adevãrurilor în societãþile primitive, adevãruri
            în perioade de timp mai ample. Sadoveanu        la a cãror revelare nu se mai ajunge astãzi decât
            ilustreazã o dominantã specificã spaþiului      pe calea ºtiinþei experimentale. În civilizaþia
                                                                      REVIST
                                                                      REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
                                                                      REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
              40
               40
                                                                      REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
              40                                                      REVIST   A  NOASTRÃ     nr . 39-40
               40
              40
   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48   49