Page 44 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
prof. Crina CAPOTÃ
prof. Crina CAPOTÃ
prof. Crina CAPOTÃ
prof. Crina CAPOTÃ
prof. Crina CAPOTÃ
Istorie/Mit în romanul Creanga de aurCreanga de aur
Istorie/Mit în romanul
Istorie/Mit în romanul
Istorie/Mit în romanul Creanga de aur
Creanga de aur
Istorie/Mit în romanul Creanga de aur
de Mihail Sadoveanu
de Mihail Sadoveanu
de Mihail Sadoveanu
de Mihail Sadoveanu
de Mihail Sadoveanu
Apãrut în 1933, romanul Creanga de aur românesc: apolinizarea spiritului dionisiac
este considerat de cãtre majoritatea exegeþilor (temperarea elanurilor conform unei viziuni
drept un moment important în creaþia echilibrate asupra existenþei). Ascetismul se
sadovenianã, integrându-se organic operelor întâlneºte cu un cult al fecunditãþii. Înainte de a
sale de maturitate. Structura narativã, realizarea atinge treapta cunoaºterii depline, retrãgîndu-se
ei în planul expresiei sugereazã o þesãturã în „muntele ascuns”, Kesarion Breb duce o
simbolicã ºi intrarea din istorie prin intermediul existenþã umanã, încadratã socialului în cetatea
mitului în lumea adevãrurilor veºnice, rãsãriteanã a Bizanþului. Se ajunge astfel la
emblematice. ªi acest roman se integreazã posibilitatea unei comunicãri a lumii profane cu
concepþiei generale a scriitorului: regresiunea aceea a sacrului. Egalizarea duratei zilelor ºi a
spre începuturi, pãtrunderea într-un timp fabulos nopþilor permite o extindere a semnificaþiilor care
au drept scop gãsirea arhetipului civilizaþiei pot conota momentul echinocþiului prin
actuale, a valorilor mitice care se cer reiterate. observarea echilibrului luminii ºi al întunericului,
Iniþierea scriitorului în lumea miturilor presupune deci al cunoaºterii ºi al non-cunoaºterii, al vieþii
o continuã iniþiere a cititorului, prin întoarcerea ºi al morþii. Întâlnirea bãtrânului mag cu preoþii
la origini. Iatã de ce, considerãm esenþial pentru sãi are loc în ziua echinocþiului de primãvarã ºi
înþelegerea întregii opere sadoveniene, mitul este un prilej de iniþiere în calendarul astrologic,
eternei reîntoarceri. El traduce nevoia omului a cãrui dezlegare nu poate fi cunoscutã de
modern de a regãsi, prin lecturã, un timp sacru, neparticipanþii la „confreria secretã”. De
originar. asemenea, dupã un ritual bine precizat ºi
organizat dupã o lege tainicã, magul se
aratã supuºilor sãi în momentul solstiþiului
de varã, atunci când „soarele stã pe cer
la cea mai mare înãlþime a lui”, deci când
intensitatea luminii (ca instrument al
cunoaºterii ºi al comunicãrii) este
maximã. Sublinierea ideii unitãþii ºi a
armoniei originare, posibil a fi retrãite prin
eterna reîntoarcere la arhetipuri,
sugereazã permanenþa modelelor
exemplare care-ºi gãsesc concretizãri
variate în epoci diferite.
Profesorul Stamatin, ucenic al
bãtrânului mag, deþinãtorul unei taine,
iniþiatul care îmbinã ºtiinþa cu magia,
simte o acutã nevoie de trecut. El trãieºte
cu adevãrat, doar când, prin retragerea
în povestire, regãseºte dimensiunile
eterne ale lumii mitice cu ajutorul
grafica: Maria Cazacu
grafica: Maria Cazacu
grafica: Maria Cazacu
grafica: Maria Cazacu cuvântului. În structura romanului,
grafica: Maria Cazacu
clasa a IX-a E
clasa a IX-a E
clasa a IX-a E discursul lui Stamatin are un rol
clasa a IX-a E
clasa a IX-a E
fundamental, permiþând dezlegarea
semnificaþiilor ezoterice ale cãlãtoriei lui
În Creanga de aur apare una dintre Kesarion Breb, subiectul povestirii în povestire
ipostazele arhetipului civilizaþiei mitice ºi anume introdusã de profesor. Adevãrurile pe care
Dacia secolului al VIII-lea, o perioadã în care, numai el le cunoaºte sunt eterne: ele nu pot fi
pe fundalul migraþiunii popoarelor, se dezvoltã, distruse, ci vor dãinui în spirit, dincolo de orice
pe plan religios, contradicþia dintre vechea determinare spaþio-temporalã: „sentimentul meu
credinþã în Zalmoxis ºi creºtinism (reprezentat e o realitate care nu va pieri odatã cu mine”. Pe
de Bizanþ). Dar epoca istoricã serveºte ca un fundalul opoziþiilor sacru –profan, iniþiat – neiniþiat,
simplu cadru pentru crearea unei parabole cu tainã – adevãr, esenþã – aparenþã, profesorul
semnificaþii mitice, în care scriitorul e interesat realizeazã o iniþiere în cunoaºterea emblematicã
de gãsirea unui sens general, a unor implicaþii a adevãrurilor în societãþile primitive, adevãruri
în perioade de timp mai ample. Sadoveanu la a cãror revelare nu se mai ajunge astãzi decât
ilustreazã o dominantã specificã spaþiului pe calea ºtiinþei experimentale. În civilizaþia
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
40
40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
40 REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40
40
40