Page 49 - 2013_revista_noastra_nr_39-40
P. 49
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
Individualitatea ca sens al neînaintãrii
Individualitatea ca sens al neînaintãrii un singur Eu sã trãiascã, în absenþa altor
Individualitatea ca sens al neînaintãrii
Individualitatea ca sens al neînaintãrii
Individualitatea ca sens al neînaintãrii
În esenþa firii ºi a creãrii Subunitãþilor, se Subunitãþi, sã existe o singurã Subunitate?
aflã încercarea de a afla dacã un organism se Traseul descris ar duce la echivalenþa Unitãþii
poate realiza ca independent, dacã poate cu Subunitatea, în final, dacã existã un singur
sucomba întregul minus fiinþa lui pentru Eu, Eul acela este Unitatea, Haosul, ceea-ce-
„absolutizarea” independenþei, pentru exista-înainte-sã-se-creeze-Cosmosul, ceea
concentrarea pe propriul Eu. Întrebarea ce nu poate fi descris decât printr-un singur
principalã este dacã putem numi utile existenþele cuvânt: Unicul. Dacã singurul Eu care trãieºte
celorlalte Subunitãþi, dacã acaparãrile este Unicul, Marea Materie, Marea Aglomeraþie,
Non-personalului cuprinderea în Personalul atunci este evident cã Eul trãieºte în Eu sau
fiecãreia au un rost în aceastã îngrozitoare Unicul în Unic, ceea ce este neînchipuitul fãrã
supravieþuire. margine. Totodatã, crearea este imposibilã,
Individualitatea începe odatã cu crearea diviziunea a ceea ce exista înainte sã se creeze
Cosmosului ºi aruncarea materiilor în celelalte Cosmosul duce la împãrþirea în nimic, cu alte
materii. Dacã iniþial se considerã digerabilã cuvinte, nedivizarea, pãstrarea Haosului… este
aceastã fiinþare în eulmeu ºi participarea la posibil ca Eul sã fie Haos? Materia sã fie ne-
ampla creaþie formatã de diviziuni se vede ca materie? Nu. Consecinþa absolutã este cã nu
inutilã, în timp, Eul simte nevoia sã ºtie cã e se poate trãi doar în Unitatea Eului, cã
vãzut, cã alt Eu depinde de el, în virtutea independenþa absolutã se valorizeazã ca
necesitãþii de a cunoaºte restul, de a vedea cum imposibilã, acest lucru având ca efect
trãiesc celelalte Euri în comparaþie cu natura sa. dependenþa de alte sub-materii.
Compararea devine absolut necesarã atunci Kobo Abe afirma în romanul „Bãrbatul-
când vine vorba de înþelegerea propriei cutie” cã: „În a vedea e dragoste, în a fi vãzut e
Subunitãþi ºi de evaluarea acesteia în procesul oroare. Chiar dacã vrei sã rabzi, parcã-þi vine
de cunoaºtere. Este necesar doar Eul-meu? sã mârâi arãtându-þi dinþii. Dar numai pentru cã
Poate exista o naturã fãrã o altã naturã? Poate vezi, nu înseamnã cã eºti fiinþã umanã. Dacã
cel care a fost vãzut îþi întoarce privirea,
înseamnã cã acela care a vãzut devine, la rândul
lui, cel vãzut.” Cultivarea acestui concept duce
la evidenþierea naturalului din faptul cã Eul este
individual, dar dependent de rest, privit fiind ca
interfaþã între individualitate ºi Haos.
Gnozia „fericeºte” umanul ºi aduce
perceperea pluralului, comparaþia, absorbirea
Eului în materia divizatã. Receptând exteriorul
ºi asiguratã cã ceea ce a fost creat, ordinea ºi
tot teritoriul posedat de alte non-entitãþi se
manifestã la fel ºi diferit, Subunitatea deþine
veleitatea de a afla cum de existã altã
individualitate în afara ei. Pânã la urmã, ieºirea
eului din materie (din Haos în Cosmos) este
prima mutaþie suferitã dacã eul ºi fiecare
Subunitate trebuie sã se menþinã în aceastã
formã a creaþiei, este posibil ca o altã mutaþie
sã fie necesarã. “Devenirea”, realizarea,
înfãptuirea individualitãþii reprezintã prima mare
greºealã “a” omului: de aceea omul este mic,
neputincios sau nu e putincios în toate, fiindcã
el se catalogheazã ca o parte din materia aflatã
într-o stare de deplinãtate. Dacã totul e greºealã
ºi creaþia e inutilã, atunci pentru “reperfecþionare”
este nevoie de o a doua mutaþie: unirea
individualitãþilor.
Depinde de fiecare cum percepe
aceastã unire/reunificare: întrupare a tuturor
individualitãþilor, alipire a douã Subunitãþi,
acapararea se autoimpune, iar traseul
individualitãþii devine o metamorfozã a spiritului.
grafica: Cristina Sabina Ioniþã
grafica: Cristina Sabina Ioniþã De la individualitate, eu propriu, Personal,
grafica: Cristina Sabina Ioniþã
grafica: Cristina Sabina Ioniþã
grafica: Cristina Sabina Ioniþã
clasa a X-a C
clasa a X-a C
clasa a X-a C posedare-a-ceea-ce-este, Eul concepe
clasa a X-a C
clasa a X-a C
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40 45
REVIST
nr
. 39-40
A
NOASTRÃ
45
45
45
45
