Page 49 - 2013_revista_noastra_nr_39-40
P. 49

ESEU
                                                                                           ESEU
                                                                                           ESEU
                                                                                           ESEU
                                                                                           ESEU
               Individualitatea ca sens al neînaintãrii
               Individualitatea ca sens al neînaintãrii        un singur Eu sã trãiascã, în absenþa altor
               Individualitatea ca sens al neînaintãrii
               Individualitatea ca sens al neînaintãrii
               Individualitatea ca sens al neînaintãrii
                      În esenþa firii ºi a creãrii Subunitãþilor, se  Subunitãþi, sã existe o singurã Subunitate?
               aflã încercarea de a afla dacã un organism se   Traseul descris ar duce la echivalenþa Unitãþii
               poate realiza ca independent, dacã poate        cu Subunitatea, în final, dacã existã un singur
               sucomba întregul minus fiinþa lui pentru        Eu, Eul acela este Unitatea, Haosul, ceea-ce-
               „absolutizarea” independenþei, pentru           exista-înainte-sã-se-creeze-Cosmosul, ceea
               concentrarea pe propriul Eu. Întrebarea         ce nu poate fi descris decât printr-un singur
               principalã este dacã putem numi utile existenþele  cuvânt: Unicul. Dacã singurul Eu care trãieºte
               celorlalte Subunitãþi, dacã acaparãrile         este Unicul, Marea Materie,  Marea Aglomeraþie,
               Non-personalului  cuprinderea în Personalul     atunci este evident cã Eul trãieºte în Eu sau
               fiecãreia au un rost în aceastã îngrozitoare    Unicul în Unic, ceea ce este neînchipuitul fãrã
               supravieþuire.                                  margine.  Totodatã, crearea este imposibilã,
                      Individualitatea începe odatã cu crearea  diviziunea a ceea ce exista înainte sã se creeze
               Cosmosului ºi aruncarea materiilor în celelalte  Cosmosul duce la împãrþirea în nimic, cu alte
               materii. Dacã iniþial se considerã digerabilã   cuvinte, nedivizarea, pãstrarea Haosului… este
               aceastã fiinþare în eulmeu ºi participarea la   posibil ca Eul sã fie Haos? Materia sã fie ne-
               ampla creaþie formatã de diviziuni se vede ca   materie? Nu. Consecinþa absolutã este cã nu
               inutilã, în timp, Eul simte nevoia sã ºtie cã e  se poate trãi doar în Unitatea Eului, cã
               vãzut, cã alt Eu depinde de el, în virtutea     independenþa absolutã se valorizeazã ca
               necesitãþii de a cunoaºte restul, de a vedea cum  imposibilã, acest lucru având ca efect
               trãiesc celelalte Euri în comparaþie cu natura sa.  dependenþa de alte sub-materii.
               Compararea devine absolut necesarã atunci              Kobo Abe afirma în romanul „Bãrbatul-
               când vine vorba de înþelegerea propriei         cutie” cã: „În a vedea e dragoste, în a fi vãzut e
               Subunitãþi ºi de evaluarea acesteia în procesul  oroare. Chiar dacã vrei sã rabzi, parcã-þi vine
               de cunoaºtere. Este necesar doar Eul-meu?       sã mârâi arãtându-þi dinþii. Dar numai pentru cã
               Poate exista o naturã fãrã o altã naturã? Poate  vezi, nu înseamnã cã eºti fiinþã umanã. Dacã
                                                               cel care a fost vãzut îþi întoarce privirea,
                                                               înseamnã cã acela care a vãzut devine, la rândul
                                                               lui, cel vãzut.” Cultivarea acestui concept duce
                                                               la evidenþierea naturalului din faptul cã Eul este
                                                               individual, dar dependent de rest, privit fiind ca
                                                               interfaþã între individualitate ºi Haos.
                                                                      Gnozia „fericeºte” umanul ºi aduce
                                                               perceperea pluralului, comparaþia, absorbirea
                                                               Eului în materia divizatã. Receptând exteriorul
                                                               ºi asiguratã cã ceea ce a  fost creat, ordinea ºi
                                                               tot teritoriul posedat de alte non-entitãþi se
                                                               manifestã la fel ºi diferit, Subunitatea deþine
                                                               veleitatea de a afla cum de existã altã
                                                               individualitate în afara ei. Pânã la urmã, ieºirea
                                                               eului din materie (din Haos în Cosmos) este
                                                               prima mutaþie suferitã dacã eul ºi fiecare
                                                               Subunitate trebuie sã se menþinã în aceastã
                                                               formã a creaþiei, este posibil ca o altã mutaþie
                                                               sã fie necesarã. “Devenirea”, realizarea,
                                                               înfãptuirea individualitãþii reprezintã prima mare
                                                               greºealã “a” omului: de aceea omul este mic,
                                                               neputincios sau nu e putincios în toate, fiindcã
                                                               el se catalogheazã ca o parte din materia aflatã
                                                               într-o stare de deplinãtate. Dacã totul e greºealã
                                                               ºi creaþia e inutilã, atunci pentru “reperfecþionare”
                                                               este nevoie de o a doua mutaþie: unirea
                                                               individualitãþilor.
                                                                      Depinde de fiecare cum percepe
                                                               aceastã unire/reunificare: întrupare a tuturor
                                                               individualitãþilor, alipire a douã Subunitãþi,
                                                               acapararea se autoimpune, iar traseul
                                                               individualitãþii devine o metamorfozã a spiritului.
                      grafica: Cristina Sabina Ioniþã
                      grafica: Cristina Sabina Ioniþã          De la individualitate, eu propriu, Personal,
                      grafica: Cristina Sabina Ioniþã
                      grafica: Cristina Sabina Ioniþã
                      grafica: Cristina Sabina Ioniþã
                               clasa a X-a C
                               clasa a X-a C
                               clasa a X-a C                   posedare-a-ceea-ce-este, Eul concepe
                               clasa a X-a C
                               clasa a X-a C
                  REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
                  REVIST
                  REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
                  REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40                                                             45
                  REVIST
                                          nr
                                            . 39-40
                           A
                              NOASTRÃ
                                                                                                        45
                                                                                                        45
                                                                                                        45
                                                                                                        45
   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54