Page 45 - 2013_revista_noastra_nr_39-40
P. 45
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
modernã, omul, refuzând dimensiunea sacrului, Toiagul de fildeº este simbolul puterii sale
a pierdut posibilitatea desluºirii tainelor ºi a nepieritoare. Focul sacru pe care-l pãzea
sensurilor ascunse ale lucrurilor. În lumea odinioarã traducea superioritatea prin spirit ºi a
arhaicã, modul de gândire magico-poetic asigura purificãrii prin ascezã. De altfel, apariþia magului
trãirea în mit ºi comunicarea permanentã cu este legatã de mitul luminii, ca instrument al
cunoaºterii spirituale. Lumina (în primul
rând, lumina solarã) desemneazã
pãtrunderea în esenþa lucrurilor ºi
revelarea adevãrurilor ascunse.
Iniþierea este legatã de culoarea albã,
echivalentã a luminii. Izomorfie a
sacrului, albul devine un semn al
distincþiei celor ce le este permisã
comunicarea cu fiinþele superioare.
Însãºi divinitatea supremã, cãreia i se
închinã magul, este un „Dumnezeu al
luminii”.
Cea mai mare parte a romanului
Creanga de aur este dedicatã misiunii
duble a lui Kesarion Breb, ales de
prorocul cel bãtrân sã devinã cel din
urmã Decheneu. Cãlãtoria lui Breb,
lungã ºi plinã de primejdii, are o valoare
iniþiaticã ºi trebuie înþeleasã, în primul
grafica: Alina Potorac
grafica: Alina Potorac
grafica: Alina Potorac
grafica: Alina Potorac rând, ca dimensiune interioarã. Nefiind
grafica: Alina Potorac
clasa a XI-a G încã un ascet, Kesarion trebuie sã
clasa a XI-a G
clasa a XI-a G
clasa a XI-a G
clasa a XI-a G
îndure asprimile vieþii sociale; în acelaºi
timp, este dotat cu o mare putere de
transcendentul. Concluzia „acestui lung pãtrundere dincolo de aparenþe, în esenþa
monolog” al profesorului Stamatin vine sã traseze lucrurilor. Misiunea sa cuprinde douã etape
o linie despãrþitoare între cele douã tipuri de diferite, fiecare cu semnificaþii aparte. Purificarea
civilizaþie. Lumea arhaicã era mult mai aproape spiritualã a viitorului Decheneu nu se poate
de origini, de cunoaºterea pe cale intuitiv-magicã realiza decât în climatul strãvechii civilizaþii a
a lucrurilor, deci de viaþã. Ea trãia în ºi prin trecut, Egiptului, o lume a emblemelor ºi a tainelor, a
în timp ce lumea modernã, care a pierdut cãror înþelegere nu era permisã decât iniþiaþilor.
dimensiunea sacrã, se îndepãrteazã de Aceastã primã perioadã de ºapte ani nu poate fi
adevãrata viaþã, murind din punct de vedere cunoscutã de profani ºi de aceea nu este
spiritual. prezentatã. Breb va „pãtrunde” înþelesurile
În aceastã lume desacralizatã, Stamatin piramidelor, ca simboluri ale forþei eterne a vieþii,
se simte purtãtorul unei civilizaþii deosebite, ale singurele care pot înfrunta superioritatea
cãrei trãsãturi sunt sintetizate în persoana „cerului”, cât ºi ale Sfinxului, emblema enigmei
bãtrânului mag, preotul vechii credinþe. Duhul veºnic nedezlegate ºi a eternului feminin: „Vei
acestuia mai „pulseazã” încã în regiunea sta cu mirare lângã leul uriaº, de piatrã, cu cap
„muntelui ascuns” ºi poate fi revelat doar de de muiere, care strãjuieºte cãtrã hotarul pustiilor
fiinþele alese. Având drept centru peºtera Libiei ºi, ca sã-i afli taina, te vei coborî cãtrã apa
magului, muntele ascuns realizeazã o rupturã Nilului ºi vei bate la uºa templului pe care þi-l voi
în spaþiul profan prin izbucnirea sacrului. El se numi ºi unde am bãtut ºi eu când eram ca
constituie ca un adevãrat sanctuar, accesibil tine”.Dar iniþierea va fi completã numai dupã o
numai celor care pot trece de labirintul probelor anumitã perioadã (probabil tot de ºapte ani),
iniþiatice. Muntele apare încãrcat de semnificaþii petrecutã în Bizanþ. Autocunoaºterii ºi purificãrii
mitice, ca loc al elevaþiei spirituale, decodând proprii, îi urmeazã cunoaºterea omului social,
ideea permanenþei tinzând spre veºnicie, privit în cadrul relaþiilor cu semenii. Învãþãtura
aspiraþia spre absolut, rezistenþa în ciuda trecerii primitã în „þara simbolului” îl va ajuta sã-i
timpului ºi facilitând comunicarea cu divinitatea. înþeleagã pe oameni, adaptându-se vieþii sociale,
Locaºul magului este plasat în mijlocul unei practice. La Bizanþ, va încerca sã desluºeascã
naturi primitive ce dã impresia de „vechime”. Ea „taina” creºtinismului ºi va trebui sã depãºeascã
permite integrarea sufletului uman (microcosm) adevãratul obstacol al iniþierii sale, atracþia
în impulsul natural (macrocosm). Pãdurea, Erosului. În tot timpul cãlãtoriei, Kesarion va
muntele, izvorul sunt elemente primordiale, trebui sã stea sub semnul izvorului, ca simbol
expresie a unei vieþi elementare. Stãpânul solitar al surselor înþelepciunii, al cunoaºterii
al acestor locuri este magul, cunoscãtorul unor adevãrului, al straiului alb, semn al purificãrii, al
practici ancestrale ºi al unui limbaj emblematic, misiunii deosebite pe care o are de îndeplinit ºi
inaccesibil profanilor. Împietrit în atemporalitate, va respecta „legea muþeniei”. Aceastã iniþiere
integrat marilor cicluri ale existenþei, puterea îi este o jertfã: ea echivaleazã o moarte a fiinþei
este pecetluitã de stânca în care-ºi are tronul. umane, conceputã ca aparenþã exterioarã,
41
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40 41
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
nr
. 39-40
A
NOASTRÃ
41
41
41