Page 62 - 2013_revista_noastra_nr_39-40
P. 62

ESEU
                         ESEU
                         ESEU
                         ESEU
                         ESEU
                                                                        prof. Cristina CHIRIAC
                                                                        prof. Cristina CHIRIAC
                                                                        prof. Cristina CHIRIAC
                                                                        prof. Cristina CHIRIAC
                                                                        prof. Cristina CHIRIAC
                   Schimbãri de paradigmã
                   Schimbãri de paradigmã
                   Schimbãri de paradigmã
                   Schimbãri de paradigmã
                   Schimbãri de paradigmã
                                                       în proza postbelicã
                                                       în proza postbelicã
                                                       în proza postbelicã
                                                       în proza postbelicã
                                                       în proza postbelicã
                   Din perspectiva mutaþiei, prezentarea     realismului socialist considerând-o potrivitã
            contextului socio-politic ºi literar ar ajuta sã  contextului sunt cei care  debuteazã la începutul
            inþelegem cum faþã de constrângerile politice din  perioadei postbelice, care, fãrã a avea neapãrat
            perioada postbelicã antedecembristã scriitorii au  conºtiinþa unei generaþii,  contureazã un
            reacþionat diferit, nu numai din perspectiva     „program estetic” ce marcheazã literatura
            individualitãþilor, dar ºi în funcþie de generaþia ori  deceniului ºase . Nu prezentãm scriitorii cu
                                                                             4
            perioada în care au activat, iar la baza tuturor  scopul incriminãrii lor, ci cu intenþia unei înfãþiºãri
            atitudinilor acestora a stat dorinþa de a scrie, de  a literaturii cãreia îi urmeazã ºaizecismul.
            a publica literaturã .                           Exemple ale acestui tip de scriiturã evidenþiazã
                              1
                                                             mentalitãþile cu care au avut de luptat ºaizeciºtii
                                                             în condiþiile revenirii acestora la realism sub
                                                                                            Radu Þeposu
                                                                                            Radu Þeposu
                                                             forma radiografierii cotidianului. Radu ÞeposuRadu Þeposu
                                                                                            Radu Þeposu
                                                             îi numeºte „profesioniºti ai realismului
                                                             rudimentar” ºi apreciazã cã „ºi-au încãrcat
                                                             volumele de reconstituri factice, înecând analiza
                                                             în tonul falacios al evocãrii”. Influenþe ale
                                                             modelelor interbelice se mai menþin în opera
                                                             acestor scriitori, dar înving cliºeele impuse de
                                                                                            Paul Anghel
                                                             ideologia vremii. De exemplu,  Paul AnghelPaul Anghel,
                                                                                            Paul Anghel
                                                                                            Paul Anghel
                                                             autor mai ales de reportaje ºi tablete ºi eseist,
                                                             se afirmã printr-o activitate gazetãreascã la
                                                             Scânteia, colaborând apoi la diverse reviste
                                                             (Contemporanul, Gazeta literarã, România
                                                             literarã, Luceafãrul, Viaþa Româneascã,
                                                             România liberã, Steaua etc). Abordeazã cele
                                                             mai diferite genuri, deºi a fost propulsat în
                                                             primele eºantioane valorice ale „noii literaturi”
                                                             ca exemplu de înnoire literarã ºi ideologicã
                                                             (ªapte inºi într-o cãruþã - 1961; Victoria de la
                                                             Oltina - 1961; Recitind o þarã - 1972; O clipã în
                                                             China - 1978). Dupã anii ’60 se dovedeºte mai
                                                             puþin inspirat decât proletcultiºtii ceilalþi .
                                                                                                  5
                                                                                                    Anton
                                                                                                    Anton
                                                                    Preocupat de proza ruralã este AntonAnton
                                                                                                    Anton
                                                             Costache care surprinde transformãrile de la
                                                             Costache
                                                             Costache
                                                             Costache
                   O primã  observaþie este cã scriitorii    Costache
            consacraþi deja din perioada interbelicã îºi     sfârºitul rãzboiului ºi colectivizare. Deºi se simte
            modificã formula artisticã în funcþie de sarcina  influenþa lui Slavici, temele sunt tratate pe baza
            de partid, dar în mãsuri diferite ºi în majoritatea  cliºeelor vremii (Neliniºte în detaºament - 1956;
            cazurilor scriitorii au gãsit modalitãþile literare de  Serile albastre I - II, 1960 - 1964 etc). Mai reuºite
            a-ºi ascunde în spatele aparentului compromis    ca literaturã sunt cãrþile pentru copii. Tot din
                                     2
            adevãratul mesaj estetic . Fãrã sã intrãm în     realitatea imediatã a satului românesc se inspirã
                                                                Grigore Beuran
                                                                Grigore Beuran
                                                                Grigore Beuran
            amãnunte amintim doar de  cazul Cellei Serghi    ºi  Grigore BeuranGrigore Beuran în consemnãrile lui
            care declarã cã nu regretã nimic din ceea ce a   reportericeºti. Eroii sunt brigadieri, medici de
            scris, cã întreaga scriiturã se bazeazã pe       þarã, muncitori simpli preocupaþi de retribuþii,
            sinceritate sau acela al lui Sadoveanu (cel mai  disciplinã ºi prosperitate colectivã (Ochi adânci,
            condamnat dintre toþi scriitorii în cauzã pentru  povestiri-1962; În Valea Mureºului - 1964; Cifrul
                                                  3
            compromisul sãu, mai evident se pare ).          Petre Petrescu - 1968; Regãsire - 1968). Miza
                   Începând cu 1949 ºi pânã dupã 1960,       este respectarea adevãrului literaturii ºi a
            formula care a dominat literatura românã a fost  principiilor de eticã în procesul evoluþiei politice
                                                                         6
            proletcultismul; este cea care a negat           ºi ideologice .
                                                                    Alecu Ivan Ghilia
                                                                    Alecu Ivan Ghilia obþine „victorie” epicã
                                                                    Alecu Ivan Ghilia
                                                                    Alecu Ivan Ghilia
            modernismul, din proletcultism lipsind, în primul       Alecu Ivan Ghilia
            rând, elementul valoric. Cei care adoptã formula  prin refugiul scriitoricesc în mediul rural ºi la
                                                                      REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
              58
              58                                                      REVIST   A  NOASTRÃ     nr . 39-40
               58
                                                                      REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
                                                                      REVIST
                                                                      REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
              58
               58
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67