Page 67 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
diferite, dar ºi faptul cã ideea ºi legea sunt strâns
legate de câmp, suportul pe care au loc
„arderile”! De ce am spus acestea toate? Pentru
cã n-ar trebui sã fim oglinda lui Stendhal, care
se afumã cu negrul de fum al realitãþii! Adicã sã
înregistrãm „totul”, fãrã sã rumegãm ºi sã
asimilãm sever ºi extrem de critic, judecând
totul, reziduurile aruncându-le la trash. Albinele
nu adunã polenul de dragul polenului, ci-l
prelucreazã atât de rafinat! Senzaþiile „se plimbã
singure prin lume” – Mach – la fel cum se plimbã
oglinda–camerã de luat „vederi ” a romancierului
Stendhal! Nu existã un centru al eului în creier,
doar focare situaþionale ad-hoc! Eul nu se
descompune, ci se adecveazã situaþional,
proteic, diferenþial, conform nivelurilor ºi
situaþiilor. Dacã eul e proteic, sinele e oglinda
Cerului, ce nu e afectatã de norii ºi furtunile
trecãtoare, efemere: „cerul ºi pãmântul vor trece,
dar cuvintele Mele nu vor trece”!
Eul cãlãtor prin domenii e un cameleon
ce ia culoarea, se îmbibã cu miresmele, se
identificã cu noua imagine. Dacã imaginea este
un „fascicul de semnificaþii”, Eul este „un
mãnunchi de senzaþii”, un nod, este focarul sau
senzaþia complexului de semnificaþii! Nu ne oprim
doar la senzaþii. Dacã imaginea nu este mistuitã,
grafica: Denisa Paula Saragea
grafica: Denisa Paula Saragea devoratã, asimilatã ºi fixatã, totul este zadarnic.
grafica: Denisa Paula Saragea
grafica: Denisa Paula Saragea
grafica: Denisa Paula Saragea
clasa a VI-a A „Abur [este], care se aratã o clipã apoi piere”. ºi
clasa a VI-a A
clasa a VI-a A
clasa a VI-a A
clasa a VI-a A
semnificaþia este un câmp – idee! Sensul este
ºi o întinãm cu atâta uºurinþã. Ai observat câte direcþia unei miºcãri (sens, simþ, senzaþie,
„videoclipuri” ruleazã în mintea ta haotic în fiece emoþie, e – movere!) a unui complex
secundã?! Asta e povara care ne striveºte! informaþional unitar structurat! „Noi nu gândim
Balastul, inflaþia de informaþii brute, proaste, cu creierul, ci suntem creierul, suntem
neprelucrate pe cont propriu, revizuind, sentimentele noastre”. Emoþiile (senzaþiile) sunt
rejudecând Everestul prejudecãþilor. ”Te-am uitat, arderi (reacþii) spontane, necontrolate;
neglijat, mi-am uitat menirea”, se spune în sentimentele, dimpotrivã, sunt arderi atent elabo-
surprinzãtoarea filosofie ho’ oponopono! Sinele rate, complexe ºi controlate. Sunt un amestec
nostru cel mai înalt, autentic, este „în direct” cu special de emoþii ºi reprezentãri semnificative.
Dumnezeu, el este interfaþa noastrã cu Depindem de hormoni ºi substanþe-mesager?!
Dumnezeu, sursa întregii noastre inspiraþii ºi De infinite reacþii biochimice, arderi metabolice…
intuiþii, vederii nousice, dacã… Dacã oglinda Toate sentimentele, gândirea ºi acþiunile noastre
este curatã! Oglinda (camera) pe care o port prin apar cu ajutorul neuro-transmiþãtorilor. „Sistemul
lume înregistrând imaginile ei! Traversez situaþii nervos poate fi manipulat ºi folosit în scopuri
ºi înregistrez, mã îndop cu informaþii dubioase”. Omul nu trebuie instrumentalizat,
neprelucrate, dupã modelul… nipon, japonezii – robotizat. Sunt deja cãi extrem de riscante pentru
aþi observat? – filmeazã – fotografiazã tot. fiinþa umanã, cum ar fi neurologia (neuroplasticã),
Conotaþia este ansamblul sensurilor, ingineriile: geneticã, financiarã, informaticã sau
semnificaþiilor, atributelor posibile contextual. psihotronica… Armata ºi serviciile sunt primele
Orice context are o situaþie dominantã, regentã, care comit abuzuri grave, nepermise, dar ºi
ºi o infinitate, un balast de situaþii subordonate, mafio-ciocoismul banilor „de-a gata”,
e un nod, un ghem. Câmpul (kshetra) – þine parazitismul uman, cu gulere albe sau fãrã…
laolaltã, împreunã, leagã, încheagã! Legea gulere! Furtul atenþiei ºi seducerea naivitãþii,
(dharma), de asemenea, este „ceea ce þine ignoranþei maselor! Comunismul ºi consumismul
laolaltã” pe cele afine ei, similare ºi de dragul consumului, toate „ismele” nu-s decât
complementare, cãci le împreunã (în-pre- unul!). „domnia cantitãþii ºi semnele vremurilor”!
Ideea, uluitor, încheagã ºi ea unitar, „Provocãrile neurologiei ºi psihotronicii ne obligã
structureazã ºi dã sens informaþiilor sau e un la concentrare ºi meditaþie” profundã, rugãciune,
calup informaþional structurat (ordonat) unitar de drept „culturã a conºtiinþei”. Memoria e identitatea
un sens global. Meditând adânc la aceste lucruri, noastrã; fãrã amintiri nu avem biografie, viaþã…
vedem legãtura strânsã dintre idei, imagini, conºtientã! Stocãm semnificaþii, esenþe, însoþite
contextul ce pune în valoare conotaþia, ce dã de frânturi de imagini! „Eu sunt subiectul sau mai
sensuri contextuale, scoate în evidenþã un curând obiectul amintirii? în creier sunt stocate
anumit aspect din fasciculul auroral de aspecte semnificaþii ºi nu date!” (p. 93)

63
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40 63
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
nr
. 39-40
A
NOASTRÃ
63
63
63