Page 86 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)

CONFIRMĂRI
Dar dacă atașezi un obiect al acțiunii, cineva
sau ceva asupra căruia să se reverse efectul predicatu-
lui logic, subiectul se metamorfozează. Din victimă,
ajunge călău. „I am hurting” este un poetic strigăt de
disperare. Cineva, fie din afară fie dinăuntrul meu, îmi
provoacă durere și suferință separată de prezentul ime-
diat. „I am hurting someone” este meschin. Rănesc pe
cineva. Motivele nu importă, nici nu sunt permise de
micimea telegrafică a frazei. Acel „someone” este în
locul de mai demult al celui care suferea ambiguu.

***
Căci la asta se rezumă farmecul limbii engleze:
ambiguitate. Graiurile cu rădăcini latine au un dina-
mism aparte, un fel de foială neîncetată de muzici, pre-
fixe, sufixe, accente, schimbări vocalice, un dans fluid
de derivări duse la infinit. Totul se construiește, urcând
haotic și fantezist, cățărându-se bucățile unele peste
altele. Limbile latine sunt ca un ghem. Le vezi în an-
samblu, iar uneori vezi și capetele firului: începutul is-
toric presupus, și prezentul. Dar nu știi de câte ori e
înnodat și rărit firul în interior până ce nu-l întinzi pe
tot la lumină, iar asta nu e o muncă ce se poate face
într-o viață de om. Prin contrast, limba engleză este un
cub de plumb. Atomii cuvintelor ei sunt adânc băgați
unii în alții, într-o interdependență plurisemantică. Ori-
cât i-ai desface ori scinda, fiecare mai poate prezenta
încă un sens, încă o față subiectivă întoarsă interpre-
tării.
Arhitectural vorbind, limbile latine sunt pre-
cursorii lui Gaudi. Numai la ele și la el, și la arta lui grafica: Ștefan Gherghel
inspirată din fizica minusculă a lumii vegetale, orașului, dar în proximitatea lui” și cea de „asociate
întâlnești acel stufos noian de forme pe care nu știi de oarecum cu orașul, dar nu parte integrată din el”, și
unde să le începi, să le descurci. Limba engleză este asocierea lor cu un obiect vestimentar feminin. Căci
de un minimalism straniu. Dar ceea ce îi lipsește ca fusta, asemenea părului lung, a construit în
varietate, suplinește prin versatilitate. Dinamismul en- accepțiunea folclorică un soi de totem al feminității, o
glezei este unul cochet al exteriorului. Ea abundă în barieră socială și imagistică între concret și abstract,
prepoziții. Năucește. Atașând lui „make” pe puiul de între două regiuni separate: ceea ce poate fi privit și
cuvânt „up”, deja îl deschidem spre o plajă de ceea ce este ascuns (ceafa, gamba, gâtul descoperit de
înțelesuri în amfiteatru: a se împăca, a inventa, a se păr, glezna răsărind de după material), respectiv între
machia... Înțelesul de bază al lui „Make”, lumescul și cartierele integrate și cele extrinseci localității. O altă
creativul „a face”, în sens lucrativ, de invenție utilă, asociere, probabil întâmplătoare, este natura fizică și
rămâne un soi de amintire preistorică în fața univer- schimbătoare a materialului fustei și a zonelor perife-
sului figurat. rice ale orașelor. Amândouă fluctuează spațial, fie în
Un alt flirt lingvistic este obiceiul, moștenit la funcție de canoanele modei, fie în urma unor mișcări
scară redusă din germană, de a crea cuvinte compuse. (ale piciorului, ale maselor populației), ori din diverși
Nu tocmai aidoma lui Viktor Frankenstein, engleza ia alți factori externi.
cuvinte - nu moarte, nu, dar cărora le lipsește o atare
împlinire, care poate nu și-au atins singure întreg ***
potențialul semantic- și le unește. Cuvântul „outskirts” Revenim, spre a susține cele expuse mai sus,
este un exemplu ce poate fi analizat ca un tablou. În la formele păcatului. Vom analiza excepția de la re-
traducere trunchiată înseamnă „exteriorul fustelor”, gulă. (Alegem doar una dintre multele excepții ale ace-
sau „fustele din exterior”, și se referă la regiunile pe- lei reguli ironice care prevede că, pentru a exista și a
riferice de la marginea unor localități. Există și un se putea cita cu încredere, orice regulă trebuie să aibă
verb, tot de la substantivul fustă, „to skirt (de obicei cel puțin o excepție, iar pe deasupra cel puțin o
„to skirt around”) care înseamnă a încercui cu grijă, excepție necunoscută vorbitorului.) „Sin” și „pity” și
ca pe sârmă acrobatică, o atare chestie. Se subînțelege „shame” se traduc, paradoxal, printr-un singur cuvânt:
oarecum că încercuirea se face, din pudoare ori păcat. De obicei engleza întrunește, chivernisită,
precauție, pe exteriorul chestiunii, subiectului, zonei într-un singur cuvânt mai multe înțelesuri. Cazul
urbane, iar nu pe interior. Interesantă stilistic este im- noțiunii de „păcat” în formula engleză-română repre-
aginea trezită în mintea unui străin: suburbiile, mer- zintă răsturnarea în oglindă a regulii generale română-
gând pe vârfuri între noțiunea de „complet separate engleză.
84 REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56