Page 40 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)

ESEU

grafica: Iulia Plăiașu

Sinteza pe care o reprezintă structura arbores- idei, culturi, sisteme mitologice și filosofice, teorii
centă este principalul model de asemenea al istoriei științifice cu mare putere de adevăr, ca și faptul că a
religiilor în viziunea lui Eliade, lucru care pe mine, cel cunoscut o mare parte din folclorul românesc, chiar
puțin, m-a făcut să citesc „Istoria religiilor și a culegând caiete întregi, prin contact direct cu oameni
credințelor religioase” ca pe o epopee a omenirii în gă- din multe regiuni ale țării, putem vedea că marele nos-
sirea divinității, dar și ca pe dezvoltarea unui pattern, tru poet a mers direct spre cele mai puternice curente,
dat de hierofanii și epifanii, cu structuri ideatice din cu cea mai mare cantitate de energie ideatică, dacă mi
ce în ce mai complexe, de la adorarea animalului to- se permite această exprimare metaforică.
temic, până la mitologiile antichității și sfârșind cu ex- De exemplu, dacă ar fi să luăm în considerație
traordinar de complicatele eșafodaje ale teologiilor un vehicul de semnificație ce străbate „căi de mii de
moderne. Analiza sacrului și a legăturilor lui cu pro- ani” și acoperă spații culturale imense, și anume mitul,
fanul, pornind de la omul care trăiește ca acum mii de la înaintașul său cel mai strălucit din istoria literaturii
ani în jungla amazoniană și până la cel ce locuiește la române – este vorba de Alecsandri, ca și la alți autori
New York sau Tokio, unitatea lor fundamentală în ceea pașoptiști, se vede cum magistrala mitului este atinsă,
ce privește sacrul este una din cele mai fascinante chiar dacă numai tangențial – pentru că se întâlnea cu
demonstrații ale structurilor dimensiunii religioase ale tipuri de structură specifice legendei, baladei sau bas-
omenirii. mului. La Eminescu se vede cum fantezia creatoare se
În ceea ce privește modul eminescian de a structurează pe mit. Designul natural pe care-l prezintă
structura integralitatea lumii, ținând cont că poezia Bejan, configurația arborescentă a fulgerelor, bazine-
este un vehicul ce transportă simultan idei, imagini, lor de râuri etc. se regăsește în infrastructura ideatică
sentimente, viziuni, elemente ale apartenenței ce eminesciană. Este interesant, de exemplu, cum tripleta
creează atitudini și întăresc caractere, un model arbo- Cezar-mag-Orfeu este urmărită în „Memento mori”,
rescent este greu de văzut, dar este clar că trebuie să dezvoltând civilizații, încheindu-le drumul, apoi năs-
existe ceva care menține vie această genială „arhitec- când alte și alte variațiuni din ce în ce mai evoluate,
tură de curgere” care e opera eminesciană și care face mai rămuroase. (Ca să nu vorbim de apariția ca atare
ca poezia lui să fie o magistrală de sens pe care ne a metaforei copacului ca design de maximă densitate
mișcăm ca popor de cititori de o sută și ceva de ani, în semantică, în creșterea puterii Semilunii otomane asu-
timp ce atâtea căi - vehicule lirice ale altor poeți- pra unei mari părți a lumii medievale în Scrisoarea
rămân abandonate. III, de exemplu, sau de toate contextele în care apare
Cred că o sursă e viabilitatea eternă a idelor și simbolul integrator al copacului ca axis mundi).
naturalețea cu care acestea par să se unească într-o În interviul menționat mai sus, A. Bejan, do-
structură corespunzătoare unei ierarhii. Eminescu rind să explice succesul Imperiului Roman, spune:
spune la 27 de ani: „Am citit aproape tot ce s-a scris „Civilizația a evoluat mereu spre a curge din ce în ce
românește”. Punând pe lângă asta citirea „dinlăuntru” mai bine, mai departe, mai voluminos.” – și profesorul
și capacitatea sa uluitoare de sinteză între epoci, teme, prevede că designul dat de arhitectura de curgere a Im-
36 REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54