Page 38 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)

prof. Daniela PLĂIAȘU

ESEU Câteva considerații pornind

de la teoria constructală

asupra dăinuirii sistemului

poetic eminescian

Moto:
„ I do not see a difference between art and science. They are both about
images in motion. The inner pleasure is the same whether making a piece of art that inspires
the viewer or coming up with a scientific idea that triggers explosions of images in the mind of
the same viewer. Scientist and artists are specimens of the same species.”
(Adrian Bejan)

Numele de Adrian Bejan mi-a atras atenția Într-un inteviu pe care îl acordă în 2016 scrii-
pentru prima dată când mă documentam pentru arti- torului Alexandru Mironov, profesorul Adrian Bejan
colul despre căutarea unei ipoteze sau chiar a unei ex- spune cum a început să se coaguleze în mintea sa ne-
presii matematice unice care să cuprindă tot ceea ce cesitatea unei teorii pe care o va denumi „construc-
există, atât în lumea biologică, non biologică, reală sau tală”: era în publicul care asculta o conferință a
virtuală, articol care avea în centru cartea savantului laureatului Premiului Nobel Ilya Prigogine. La un mo-
David Deutsch - „Textura realității”. Numele de Bejan ment dat, referindu-se la recurența modelului arbores-
mi se părea clar românesc, iar sintagma „teoria con- cent care apare la fulgere, la bazinele râurilor și în alte
structală” - destul de incitantă -, și atunci m-am gândit domenii, marele chimist a spus că sunt forme aleatorii.
să citesc neapărat cartea în care este prezentată, deși Atunci profesorul de la Universitatea Duke, românul
mă cam supăra faptul că o altă teorie dragă mie, cea a Adrian Bejan, și-a dat seama că un lucru care i se
fractalilor, era redusă la o simplă presupunere, mai părea de bun simț și anume caracterul legic al acestui
mult sau mai puțin fantezistă, tocmai de opera lui design natural, trebuie demonstrat, instrumentat logic
Bejan. Au trecut câțiva ani buni de la acel moment, am și matematic, pentru că, deși asemănarea formelor e
uitat pur și simplu de acest plan, până când am văzut de domeniul evidenței, descoperirea motivului
pe Internet un articol în care se spunea că un român, științific care duce la aceste similitudini ar fi o
Adrian Bejan, este considerat unul din primii 100 in- revoluție. Formele acestea de copac pe care le întâlnim
gineri ai planetei. Mi-am reamintit, ca prin ceață, de în cele mai diverse domenii, de la desenul vaselor de
planul meu de a-i căuta cărțile, dar, deși câteva au fost sânge din plămâni și până la modul în cere se dezvoltă
traduse în română, nu am avut norocul să găsesc dis- sistemul de străzi într-un cartier sau un oraș sau rutele
ponibilă decât o carte de termodinamică pe care, știind de migrație, el le adună sub conceptul de „arhitecturi
doar prea bine limitările mele drastice de competență de curgere” și este obsedat de ele pornind de la un pro-
în domeniu, nu am achiziționat-o și am pornit în cer- iect de cercetare în ingineria termică – optimizarea ră-
cetarea ofertei în engleză, mult mai generoase, a ce- cirii calculatoarelor, unde constată că aceste modele
lorlalte titluri care mi s-au părut mai accesibile - sunt cele mai eficiente pentru canalizarea căldurii în
aceasta explică și citatele în engleză (pentru acuratețe). afara sistemelor electronice. Natura suprasistemică a
De asemenea, grație măreței invenții Youtube, am ur- acestei teorii o face aplicabilă evoluției speciilor,
mărit conferințele și interviurile inginerului Bejan, o societății umane, economiei politice și a născut o ade-
personalitate de prim rang a lumii academice mon- vărată emulație în foarte multe domenii.
diale, doctor Honoris Causa a 18 universități din 11 Teoria constructală (emisă de Adrian Bejan în
țări, membru de onoare al Academiei României și a 1996) este: „Pentru ca un sistem de curgere finită să
Republicii Moldova, autor al cărților: Design în na- dureze trebuie să se schimbe în timp, astfel încât să
tură, Advanced Engineering Thermodynamics, How ofere un acces mai mare curenților interiori. Acești
the Constructal Law Governs Evolution in Biology, curenți reprezintă ceea ce se mișcă față de mediul în-
Physics, Technology, and Social Organizations, Teoria conjurător”. (A. Bejan - https://www.youtube.com
constructală, The Physics of Life: The Evolution of /watch?v=LOMjEuP8bho) sau, așa cum apare în
Everything. „Constructal Theory of Social Dynamics” (Adrian

34 REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54