Page 63 - 2018_revista_noastra_nr_49-50

lucrurile cu Verdi și cu Puccini. Ei își compuneau mu- CRONICA ARTELOR
zica după ce se întorceau de la bar. Muzica lor era și
6
ea delicată, dar ușoară și plină de vioiciune.” Sunetele
produse de mamă pictează tot spațiul, însă rămân re-
trase, copilul neavând acces în camera din care se răs-
pândesc. Imaginea mamei îi prelungește melancolia,
nefiind singura care îi inspiră nevoia de mișcare și de
tandrețe, de revenire într-un centru, ci și Ariana, fata
de care se îndrăgostește.
Prin tablourile pline cu ipostaze ale despărțirii,
ale dorului, romanul este străbătut de o mișcare neîn-
cetată, fie din România, fie din America, în care oa-
menii cred că se eliberează de constrângerile socialiste
7
prin consumul de alcool , prin posibilitatea de a ex-
tinde comunicarea orală dincolo de șoptit, dar mai ales
prin detașare. A fi ,,eu” într-o călătorie lungă, a-ți păs-
tra identitatea și proiecțiile în viitor când ești mereu
pe drum spre o lume nesocialistă, contribuie la dez-
8
voltarea oniricului, la revenirea constantă în dimen-
siunile cinematografiei vestice. Pentru Alin, filmele în
sine ocupă un punct în geografia personală, alături de
teama față de extratereștri, tot ființe care aparțin unui
spațiu încă și mai îndepărtat, filmele eliminând pentru
câteva ore monologurile cu tematică socialistă. Central
în tinerețea tatălui, pe a cărui plecare se pune accentul
în paralel cu cea a lui Alin și a acestuia, este televizo-
rul, care, ca în situația băiatului, creează o altă lume.
Alin este cuprins într-o mișcare a limitelor, a unui în-
9
spre afară și a unui înspre interior . Poate acesteia îi
corespunde frica sau neînțelegerea față de evenimen-
tele și fenomenele noi, față de ceea ce este exclusiv
extern. Spațiul nu se dorește a fi unul al sustragerii, al
NOTE BIBLIOGRAFICE
uitării sau al respingerii totale, ci unul intim, în care 1 Cătălin Dorian Florescu, ,,Vremea minunilor”, Polirom, 2005, p. 126
amintirile se păstrează sub forma unor celule care se 2 Ibidem, p. 127
înmulțesc pe măsură ce trece timpul, îmbogățind cur- 3 Ibidem, p. 49
sul povestirii. Neputința de a păstra momentul, de a 4 Ibidem, p. 97
filma cum mama sa întoarce o bucată de hârtie fără să 5 Martin Hielscher, ,,Catalin Dorian Florescu im Interview mit seinem
1
se oprească reprezintă una dintre neliniștile protago- Lektor”, C. H. Beck Literatur, 17 decembrie 2015
nistului, care caută să salveze figuri, spații, prezențe, 6 Cătălin Dorian Florescu, op. cit., p. 210
răceala timpului, a străzilor noi pe care se plimbă și 7 Grazziella Predoiu, ,,Banat als Topos in den Texten Cătălin Dorian Flo-
absența (mamei) conducând la o melancolie care nu rescus”, Mirton Verlag, Temeswar, 2010, p. 5
poate fi întreruptă. În mod contrar viziunii tatălui, 8 Martin Hielscher, ,,Catalin Dorian Florescu im Interview mit seinem
mama consideră întoarcerea celor doi o abandonare a Lektor”, C. H. Beck Literatur, 17 decembrie 2015
9
Raluca Rădulescu, Christel Baltes-Löhr (Hg.), ,,Pluralität als Existen-
încercării de a fi liberi, imaginea coliziunii avionului zmuster: Interdisziplinäre Perspektiven auf die deutschsprachige Migra-
cu Statuia Libertății și a împrăștierii resturilor acestuia tionsliteratur”, transcript, Bielefeld, 2016
în sufrageria lor constituind un moment de nervozi- 10 Cătălin Dorian Florescu, op. cit., p. 253
1
tate maximă, în care contactul dintre spații devine mai 11 Cătălin Dorian Florescu, op. cit., p. 235
tensionat, mama rămânând cu nefericirea mobilității
suspendate. Bibliografie primară
Romanul lui Florescu este învăluit într-o lirică Florescu, Cătălin Dorian. Vremea minunilor. Iași: Polirom, 2005
a căutării și a definirii spațiului care poate fi văzut ca Florescu, Cătălin Dorian. Wunderzeit. Zürich: Pendo, 2001
Bibliografie secundară
,,acasă”, în care poveștile și apropierile dintre oameni Predoiu, Grazziella. Das Banat als Topos in den Texten Cătălin
nu sunt determinate de mărginirile, de alipirile și de Dorian Florescus. Temeswar: Mirton Verlag, 2010
tăcerile impuse de regimul politic, ci de libertatea in- Rădulescu, Raluca und Baltes-Löhr, Christel (Hg.). Pluralität als
dividului de a fi el însuși, de a-și dezvolta și păstra o Existenzmuster. Interdisziplinäre Perspektiven auf die deuts-
identitate. Alin și tatăl său nu se rătăcesc, apropiindu- chsprachige Migrationsliteratur. Bielefeld: transcript, 2016
se mai puternic de conceptul de ,,acasă”, care Studer, Patrick; Egger, Sabine (eds). From the Margins to the
dobândește o culoare intim legată de copilărie. Spațiile Centre. Irish Prespectives on Swiss Culture and Literature. Bern:
pulsează pentru a fi deschise, fie după o lungă pe- Peter Lang, 2007
rioadă în care au blocat societatea ca urmare a dicta- Resurse online
turii, fie pentru a fi cunoscute și locuite, pentru a se Florescu, Cătălin Dorian. Catalin Dorian Florescu im Interview
putea comunica în ele. mit seinem Lektor. Interview von Martin Hielscher. 19 minute.
C. H. Beck Literatur. 17 decembrie 2015
REVISTA NOASTRĂ nr. 49/50 grafica: Andrei Laurențiu Micu 61