Page 39 - 2018_revista_noastra_nr_49-50
P. 39

UNITATE

                                                              implicări în istorie. Sacrificarea sinelui pentru dobân-
                                                              direa unei stări superioare, care se află deasupra mun-
                                                              danului,  ignorarea  exteriorului  pentru  desăvârșirea
                                                              iubirii împreună cu Satoko fac din Kiyoaki un sâm-
                                                              bure al purității, un canal al imaginației, care, într-o
                                                              lume pângărită de impedimente, imaculează prin întâ-
                                                              ietatea emoțiilor. Pentru el, nu atât acțiunea în sine cât
                                                              extazul dobândit prin întâlnirile pline de risc cu cea
                                                              care ar urma să se căsătorească cu un membru al fa-
                                                              miliei imperiale contează, introducându-l într-o visare
                                                              continuă, într-o revalorizare a lumii după propriile
                                                              idealuri, în pofida afirmației lui Honda conform căreia
                                                              Kiyoaki, spre deosebire de el, cel care participă în
                                                              schimburile istorice, nu are voință . Voința lui Kiyoaki,
                                                                                             9
                                                              deși neîndreptată spre exterior, spre studiul intens, spre
                                                              modificarea sau îmbunătățirea celorlalți, spre stabilirea
                                                              unei dreptăți absolute sau relative, așa cum va face
                                                              avocatul Honda prin sine și prin profesia sa, se dizolvă
                                                              în crearea unei realități proprii în care au acces doar
                                                              cei puri, eleganți, nostalgici, care se integrează în is-
                                                              toria comună printr-un curaj infinit. Ceea ce îl îmbracă
                                                              pe acesta este o reflexie permanentă a perisabilității, a
                                                              morții, mult mai semnificative decât viața ternă, limi-
                                                              tată şi lipsită de sens. Prin efemeritate și moarte, prin
                                                              aventurarea într-o poveste de dragoste care este de la
                                                              început marcată de imposibilitatea împlinirii în această
                                                              existență, prin impulsul de a sacraliza fiecare întreve-
                                                              dere cu iubita sa, Satoko, lăsând-o însărcinată, miti-
                                                              zează iubirea, legând-o de valențele morții. Eleganța
                                                              lui Kiyoaki, dincolo de una fizică, vulgarizată de pri-
                                                              virile celor din jur, care o văd conform unor judecăți
               grafica: Alexandra Chipăilă                    comune, conform unor precepte, se manifestă și im-
                                                              aterial, prin puritatea permanentă a mișcării sale, prin
        trecând prin poetica putrezirii, care, în cazul lui Mis-  atracția senzorială către orice este cufundat în puritatea
        hima, ascunde sentimentul unei înălțări, umbra unei   morții.
        frumuseți în floare. Efemerul, adesea asimilat unui          Ceea ce poate da sens vieții este moartea ca ur-
        verde  ale  cărui  raze  strălucitoare  pătrund  printre  mare a unei nesfârșite imaculări a iubirii, moartea ca
        mișcările pleoapelor, scutură precum vântul semințe   singur  adevăr  al  existenței  mediocre,  moartea  ca
        ale decadenței și ale prospețimii, fulgi de nea care se  eleganță  și  ca  răzvrătire  împotriva  curentului  și  a
        risipesc precum lacrimile pe obrajii fini ai tinerilor  urâțeniei. Prin el, care mai degrabă trăiește în vis,
        Kiyoaki şi Satoko care trăiesc deziluzia iubirii şi în-  curge spectacolul tragicului, care vine să spiritualizeze
        străinarea  de  autentic.  Visul,  care  îl  cuprinde  pe  ființa umană. Frumusețea lui Kiyoaki, delimitată mai
        Kiyoaki cel genuin, adăpostește anti-puritatea indivi-  ales în momentele de tristețe, de angoasă, de pierdere
        dului, cauzalitatea actelor, frica, nesiguranța și paloa-  a sinelui în vâltoarea delirului cauzat de dezordinea
        rea. Iluzia chipului de femeie reflectat în inelul pe care  sentimentelor pentru Satoko și a percepției personale
        îl asemuiește celui care îi aparține lui Chao Pi îl con-  cu privire la acestea, se răsfrânge asupra reprezentării
        ectează pe Kiyoaki cu cea de-a treia sa existență din  vieții ca mijloc pentru manifestarea emoțiilor și nu ca
        ,,Templul Zorilor” , al treilea volum din tetralogia  dar primit de la zei, ca ordine a ființei, ca fragment al
                           8
        ,,Marea fertilităţii”, dar și cu o căutare a purității fe-  istoriei civilizațiilor. Fără sensibilitatea aceasta ce co-
        minine și cu o întâlnire în tărâmul oniric cu indefinitul,  munică cu boala, cu puritatea nelimitată, cu universa-
        cu dispariția, fata și emoțiile ei revelate pe chip eva-  litatea morții şi cu tranziența, viața nu este altceva
        porându-se precum frumusețea trupului.                decât gol, prăpastie. Tabloul bondarului care pășește
                                                                                                    1
               Pentru Yukio Mishima, frumusețea și puritatea  în lumea sa minusculă, lăsând în urmă doar frumusețe,
        sunt atinse doar în perioada tinereții, când ființa este  în ciuda trecerii sale scurte prin cosmos, cuprinde im-
        proaspătă, nepângărită încă de mentalitatea și de codul  aginea tânărului care, prin lipsa de ambiții, de rapor-
        comportamental al societăților din jur în aceeași mă-  tare, de relativism, împrăștie rafinamentul și puritatea
        sură ca în anii de bătrânețe, când atât trupul, cât și gân-  perisabilității.
        durile își pierd strălucirea, vigoarea și elasticitatea,     Yukio Mishima, care prin ultima sa compoziție
        capacitatea de a acționa nu din vanitate sau pentru pro-  literară, o tanka scrisă pe data de 23 noiembrie 1970 ,
                                                                                                                1
        pria persoană, ci pentru un scop mai înalt, absolut, care  asociază imaginii samuraiului căderea florilor de cireș,
        trece peste granițele sinelui, care are forța de a reîm-  resemantizează viața, suferința, iubirea și moartea,
        plini spiritual prin puritatea propriei acțiuni, a propriei  pulverizând strălucirea lunii peste trupul gol al priete-

           REVISTA NOASTRĂ nr. 49/50                                                                        37
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44