Page 44 - 2018_revista_noastra_nr_49-50

DEBUT Inspirate de-o noapte
Urme pe zăpadă
Te joci cu mine, iarna, îți place să mă simți,
Şi mă alinți în frig, ca doi copii cuminți
Şi ne plimbăm prin parcuri ca lumea să ne vadă,
Lăsând în urma noastră, urme pe zăpadă.
Mă-nvalui strâns de mijloc și mă săruți pe frunte
Noi nu vom avea vreodată, în veci, tâmple cărunte.
Şi de frig mărim pasul, mă strângi și-ți ceri iertare,
Cu tine, strâns de mână, nimic nu mă mai doare.
Afară-i o plăcere, ninge și vrei să-mi fie bine
Ce oare mai lipsește? Minunat e pentru mine,
Te-ascult când îmi vorbești, îmbrățișez fulgi, aici, pe stradă
E târziu, e noapte, și-n urma noastră, doar urme de zăpadă
grafica: Alina Tîrhoacă și
42 Marius Dorin Șușu
Privesc obosit la ploaia ce cade
Ritmat și mărunt, prin grilajul de fier,
Pe obrazu-mi un picur răzbate,
O lacrimă se prelinge stingher.
Pe cer norii negri se-adună într-una
Oprind din întuneric lumina s-ajungă
Ce mult aș dori s-apară și luna
Dar, e tot întuneric și fața mi-e udă.
Mi-e udă privirea, întunericul doare
Când lumea-i ascunsă luminii dorite,
Şi rece e zidul ce tot mă-nconjoară
Şi totuși mai sper la o rază fierbinte.
În zori se aude un bucium, departe
Iar viața apare, ca și-n alte dăți,
O pasăre revine din zborul de noapte
Şi eu mă întorc la pană și cărți.
Corpul atârnă greoi și-i plin de sudoare
Şi mâna avidă de scris, tremurând
Reia pană veche, în zori, pe răcoare
Așternând pe pagină albă, cuvânt cu cuvânt.
REVISTA NOASTRĂ nr. 49/50