Page 33 - 2018_revista_noastra_nr_49-50

UNITATE

fic dacă avem în Biblioteca Națională din Ierusalim și
literatura română tradusă în limba ebraică. M-a inte-
resat gândindu-mă la generația tânără de cititori, pre-
cum cea a fiului meu, care poate avea acces la această
bogăție culturală doar prin intermediul traducerilor. Și,
spre bucuria mea, am constatat că avem clasicii traduși
(Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Tudor Arghezi,
Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, etc.), dar și lite-
ratură modernă, contemporană (Nichita Stănescu,
Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu,
Nicolae Steinhardt, Mirodan, Zaharia Stancu, Mircea
Eliade, Răzvan Petrescu, Ion Călugăru, Gabriela
Adameșteanu etc.)
Voi încheia cu scriitoarea Angela Furtună care
în postfața cărții sale: „La anul, la Ierusalim, o carte”
apărută la Suceava în anul 2009, menționează urmă-
toarele: „A existat de sute de ani pe teritoriile carpato-
dunărene, o Românie iudaică, înfloritoare, expresivă,
originală, armonios integrată în multiculturalitatea
civilizației românești la a cărei dezvoltare și prosperi-
tate a contribuit. Prin extrapolare se poate vorbi astăzi
și de un Israel românesc, deoarece la construirea aces-
tui stat modern au contribuit și generații de evrei ro-
mâni. Ei au adus valori pe care le-au acumulat sub
influența altor culturi, cum ar fi cea română Puternic
legate prin rădăcini culturale și spirituale străvechi și
comune culturile română și iudaică se caută și se re-
găsesc astăzi. Personal eu am apreciat foarte mult
grafica: Alexandra Alexe această constatare a scriitoarei Angela Furtună și cred
că Biblioteca Națională din Ierusalim care deține în
Mihai Valentin Vladimirescu, apărută la Iaşi, 2013. patrimoniul său peste 8000 de titluri în limba română,
Autorul, născut în 1977, este profesor la Universitatea contribuie la această unire de valori culturale.
din Craiova, specialist în studierea Vechiului și Noului
Testament. Vladimirescu considera că pentru a
înțelege apariția lui Iisus, trebuie înțeleasă lumea și
perioada sa. În lucrarea aceasta, el verifica aspecte ale
vieții economice, politice, sociale și religioase în
Palestina perioadei lui Iisus. El cercetează relațiile din-
tre elenism și iudaism, aspecte ale vieții sub ocupația
romană până în cele mai interesante amănunte ca:
locuințe, îmbrăcăminte, sistemul de sănătate, agricul-
tură, familie, căsătorie, obiceiuri de înmormântare,
limbă vorbită în acea perioadă, straturi sociale, grupări
politice și religioase, sărbători etc. Carte foarte intere-
santă.
Alt exemplu este cartea scriitoarei Miruna
Lepuș: „Despre Eminescu și ce am învățat descope-
rindu-l” Bucureşti, 2008). Miruna Lepuș, născuta în
1986, analizează viața lui Eminescu cu o altă privire,
mai personală referindu-se la perioada sa, la eveni-
mente istorice, vorbește despre boala sa tragică și cum
a fost văzut și interpretat de către alți savanți ca: Iorga,
Noica, Cioran, Eliade, Călinescu și alții.
Și un ultim exemplu: Biblioteca Națională din
Ierusalim a achiziționat anul acesta cele 24 de volume
ce alcătuiesc noua ediție a Bibliei de la București,
Biblia de la 1688 a cărei traducere a fost inițiată de
către domnitorul Șerban Cantacuzino. Este vorba des-
pre o lucrare monumentală care a durat timp de 27 de
ani, între 1988 şi 2015, apărută la Iași. Aș putea con-
tinua cu multe exemple deosebit de interesante, însă
mă voi limita la acestea. Am avut curiozitatea să veri-

REVISTA NOASTRĂ nr. 49/50 grafica: Monica Ghimpu 31