Page 18 - 2018_revista_noastra_nr_49-50
P. 18

ESEU                                      Ioan Nicolae SĂCRIERU
                                                                                clasa a X-a D


          Misiunea Patriotică Română



           în Statele Unite ale Americii



          sau cum putem învăța cu adevărat să fim uniți



               Deși reprezintă unul dintre cele mai importante o certitudine a câștigării războiului – să nu uităm pres-
        momente ale Istoriei Românilor, Marea Unire nu este tigiul militar și economic de care se bucura și în acea
        cunoscută în societatea noastră sub toate aspectele fun- perioadă țara de peste ocean. Și totuși, autoritățile ro-
        damentelor ei. Anul 2018, considerat al Centenarului mâne și-au dat seama repede de un fapt alarmant: Sta-
        Marii Uniri, ne provoacă să readucem în memoria tele Unite nu susțineau idealul românesc al unirii,
        noastră ca popor momentele de acum o sută de ani le- având în vedere că președintele american Woodrow
        gate de acest eveniment. Dar cum să facem acest lucru Wilson, Congresul American și alți oameni de stat au
        fără să scoatem la lumină detaliile care au contribuit evitat subtil să vorbească despre această problemă,
        la săvârșirea acestui ideal de veacuri? Cu toții știm când ea a fost pusă în discuție de regele Ferdinand și
        despre Alba-Iulia și despre Marea Adunare Națională premierul I.I.C Brătianu în cadrul unor scrisori for-
        care s-a desfășurat acolo pe 1 decembrie 1918; dar male . S-a născut atunci problema cum ar putea fi in-
                                                                  1
        puțini  dintre  noi  știm  că  multe  alte  acțiuni  și  terpretată această atitudine incertă a noului aliat față
        personalități  au  existat  și  s-au  implicat  pentru  ca  de cauza românească: rea-voință sau necunoaștere?
        Marea Unire să devină realitate. Urma lor nu trebuie Faptul  că  România  era  singurul  stat  din  sud-estul
        pierdută, iar acest articol propune să deschidem o pa- Europei care nu avea reprezentanță diplomatică la
        gină de istorie pornind de la un detaliu mai puțin cu- Washington a înclinat balanța spre cel de-al doilea răs-
        noscut, referitor la Unirea din decembrie 1918: acela puns: dreptul firesc al românilor asupra Transilvaniei
        legat de activitatea Misiunii Patriotice Române în Sta-  nu era cunoscut pentru că nu era înțeleasă peste ocean
        tele Unite ale Americii. Povestea acestei Misiuni nu  realitatea istorică din această zonă, respectiv asuprirea
        doar că ne va ajuta să înțelegem mai bine contextul is-  poporului român de către Imperiului Habsburgic.
        toric de atunci, ci ne va da și prilejul să conștientizăm    Din  acest  motiv,  în  aprilie  1917,  Guvernul
        ce înseamnă conceptul de unire adus în concret.       Român și Marele Cartier General Român au hotărât
               Nu putem vorbi de Unirea tuturor românilor     trimiterea în S.U.A. a unei misiuni neoficiale ce urmă-
        din 1918 decât dacă vorbim și despre participarea Ro- rea îndeplinirea a două obiective majore: formarea
        mâniei în Războiul pentru Reîntregire Națională, așa unei unități de voluntari transilvăneni emigranți, dar
        cum a fost numit în particular, pentru țara noastră, Pri-  și propagarea ideii unirii Transilvaniei cu România.
        mul Război Mondial. Nu ne putem îndoi de justețea     Cunoscută mai târziu sub numele de Misiunea Patrio-
        acestei denumiri, având în vedere că în vara anului   tică (Națională) Română în Statele Unite ale Americii,
        1916, Vechiul Regat a intrat în război de partea An-  aceasta era alcătuită din Vasile Lucaciu, Ioan Moța și
        tantei cu declarația limpede că urmărește unirea cu   Vasile Stoica – primii doi, preoți, al treilea, locotenent,
        Transilvania și cu celelalte regiuni românești aflate sub  toți trei, transilvăneni trecuți în Regat după începerea
        ocupație străină. Așa cum știm, a urmat campania din războiului. Alegerea acestei formule rămâne până as-
        toamna anului 1916, finalizată dezastruos pentru Ro- tăzi parțial inexplicabilă pentru istorici; totuși, ea se
        mânia, care a pierdut controlul asupra a două treimi  va dovedi hotărâtoare. Condițiile în care Membrii Mi-
        din  țară,  inclusiv  asupra  capitalei  București.  Cu  siunii s-au deplasat în America sunt demne de amintit:
        autoritățile, armata și populația retrase în Moldova,  70 de zile de traversare cu trenul a ținuturilor rusești,
        statul  român  se  afla  sub  amenințarea  desființării,  tulburate de revoluția de la începutul anului 1917, cu
        având  în  vedere  puterea  superioară  a  armatelor  resurse financiare minime . Un aspect particular legat
                                                                                       2
        dușmane austro-germane și fragilitatea singurului aliat  de Vasile Stoica, care de altfel va fi și cea mai impor-
        estic al României, Rusia Țaristă.                     tantă figură a Misiunii, este acela că a plecat în Ame-
               Primăvara anului 1917 a fost un moment deci- rica direct de pe patul de spital din Iași, după a doua
        siv pentru evoluția ulterioară a României în război: in-  sa rănire gravă din timpul luptelor, așa că pentru el că-
        trarea Statelor Unite ale Americii în conflagrație de  lătoria a fost cu mult mai grea.
        partea Antantei, la 6 aprilie. Deși se vorbește extrem       Nivelul de informare a clasei politice ameri-
        de puțin în manualele de istorie de importanța acestui cane  cu  privire  la  situația  de  drept  a  chestiunilor
        eveniment, așa cum vom vedea, el se leagă direct de românești este bine precizat de același Stoica mai târ-
        ceea ce a însemnat Marea Unire. Cert este că, pentru ziu: ,,Era necesar acest lucru cu atât mai vârtos că
        români, intrarea noului aliat a fost văzută la început ca  lumea nu ne cunoștea deloc: chiar bărbați din fruntea
          16                                                     REVISTA NOASTRĂ nr. 49/50
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23