Page 90 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

Lizetta Amir (Klaiman) PROFESORI DE NEUITAT

fostă elevă a Liceului Unirea 1958-1962

Profesorul meu de istorie, Ghiţă Untaru

Am avut norocul să mă număr printre elevii îndrăzneală, pe care azi nici nu pot să mi-o explic, să
profesorului de istorie Ghiţă Untaru. Profesorul Un- mă înscriu la facultatea de istorie. Trebuia să dau exa-
taru a fost pentru mine o sursă de inspiraţie, un model men, însă nu eram capabilă să scriu corect în limba
de seriozitate şi profesionalism. Era un profesor dedi- ebraică şi şeful comisiei mi-a permis să dau examen
cat materiei pe care o predă cu devotament şi pasiune, oral. M-am prezentat plină de emoţii dar, spre surprin-
dedicat unui învăţământ de calitate. Mi-a insuflat cu- derea mea, profesorul respectiv mi-a propus să îmi
riozitate şi interes pentru studiul istoriei, pentru cerce- aleg eu însămi un subiect şi să-l dezvolt.
tarea, înţelegerea şi cunoaşterea trecutului care mi-au
rămas până astăzi. Am realizat că doar un popor care
îşi cunoaşte trecutul poate să-şi clădească viitorul.
Lecţia de istorie a profesorului Untaru nu se
rezumă doar la manuale, istoria nu doar se studia, ci
se trăia. Astfel erau lecţiile lui, aşa cum mi-au rămas
mie în memorie. ÎI admiram pentru cunoştinţele sale
vaste, pentru inteligenţa sa, pentru că era capabil să
pătrundă în tainele trecutului, să le transmită elevilor,
folosind mult entuziasm şi un minunat simţ al umoru-
lui atunci când era necesar. Ghiţă Untaru a fost profe-
sorul meu de istorie care m-a marcat şi despre care îmi
amintesc cu drag, însă şi cu durere. Durere din cauza
dispariţiei sale atât de prematură şi tragică. Profesorul
Untaru, istoric şi numismat a fost ucis în anul 1995, la
doar 69 de ani. Eu nu mă aflam în România atunci,
vestea m-a zdruncinat, ca de altfel pe toţi colegii mei.
Ulterior am aflat dintr-un articol scris de d-na
Daniela Plăiașu, că, împreună cu profesorul Aurel Bu-
descu, a salvat valori ale bibliotecii liceului, inclusiv
incunabule şi cărţi vechi. Îmi amintesc că la începutul
anului, prof. Untaru striga catalogul şi uneori ştia după
nume din ce locuri se trage respectivul elev. El ne
cerea tuturor să fim atenţi atunci când se fac săpături
în jurul caselor, pe ogoare, oriunde căci uneori sub pă-
mânt se ascund obiecte antice sau monede vechi, aces-
tea constituind valori care pot face lumină asupra unor
evenimente din trecut. Eu personal n-am găsit nicio- Eram tânără, aveam memorie bună şi am citat
dată nimic, însă am înţeles importanţa cercetărilor ar- în întregime lecţia profesorului Untaru despre campa-
heologice. Voi împărtăşi un eveniment personal care niile lui Napoleon şi despre motivele căderii sale. Am
mi-a rămas în memorie. accentuat în mod special înfrângerea campaniei din
Am absolvit liceul în 1962 şi în luna noiembrie Rusia, care i-a apropiat sfârşitul.
1963, familia mea a primit aprobarea pentru emigraţie Îmi amintesc gândul meu după ce am fost
în Israel. Am ajuns la Ierusalim pe data de 13 ianuarie anunţată că sunt admisă: “profesorul Ghiţă Untaru a
1964, ziua când împlineam 19 ani. După un curs de fost admis la Universitatea din Ierusalim, eu doar am
trei luni de limba ebraică (insuficient, fără îndoială), recitat lecţia sa”.
m-am înscris la Universitatea din Ierusalim. Am avut Profesorului meu de istorie îi port un senti-
ment de admiraţie până în ziua de azi.
REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44 87