Page 88 - 2015_revista_noastra_nr_43-44
P. 88

prof. univ. dr. Gheorghe Moldoveanu                   PROFESORI  DE  NEUITAT

                             Domnul profesor Rusescu




               Am absolvit Liceul „Unirea“ din Focşani în guri de dascăl pe care le-am cunoscut şi, de-a lungul
        urmă cu 58 de ani, în 1955. După absolvire am urmat carierei mele didactice, n-au fost puţine.
        studii filologice, aspiraţiile mele împlinindu-se în bună  Soarta a făcut ca primul meu loc de muncă după
        măsură; am făcut doctorat în filologie, fără de care ca- studiile universitare să fie Institutul Pedagogic de 3
        riera universitară, căreia m-am dedicat, nefiind posi- Ani din Galaţi, unde l-a reîntîlnit; era conferenţiar la
        bilă. În lipsa unei pregătiri adecvate din liceu această Facultatea de Fizică-Chimie şi prorector al institutului.
        evoluţie nu ar fi fost cu putinţă. Pregătirea aceasta tre- Am reîntîlnit omul pe care îl ştiam din liceu; acelaşi
        buie căutată nu în cantitatea cunoştinţelor dobîndite, aer de părelnică neluare în serios a zbaterilor pentru
        ci în calitatea lor, în preocupa-                                             orice  problemă  se  ivea,  cu
        rea profesorilor de a articula                                                replică plină de umor desti-
        cunoştinţele, de a le valorifica                                              nată să încheie, derutant, dis-
        interdisciplinar,  deşi  nu  ştiu                                             cuţia. Cînd un coleg s-a plîns
        dacă la acea vreme conceptul                                                  prorectorului că nu are casă
        interdisciplinaritate era în cir-                                             şi institutul e obligat să-i asi-
        culaţie (ca întotdeauna, realita-                                             gure casă, a chemat secretara
        tea  există  înainte  de  a  fi                                               şi i-a cerut să-l scrie pe tabel
        denumită).  Şi  nici  nu  exista                                              cu două apartamente. Era un
        altă posibilitate în condiţiile de                                            mod  de  a-i  spune  celui  în
        atunci, cînd baza pregătirii o                                                cauză că la institut problema
        asigurau informaţiile primite la                                              era rezolvată, pentru primi-
        orele de clasă, direct de la pro-                                             rea casei fiind necesare alte
        fesori.  Manualele  erau  şi  nu                                              avize, nu la fel de uşor de
        prea; mai nimeni nu avea între-                                               obţinut. Aerul de absenţă, de
        gul set de manuale.                                                           aparentă indiferenţă ce-l în-
              Mă  plec  cu  umilinţă  în                                              soţea cînd trecea pe culoa-
        faţa tuturor profesorilor pe care                                             rele institutului era de fapt
        i-am avut; celor mai mulţi ar                                                 un mod de a-şi apăra gîndu-
        trebui  să  li  se  ridice  monu-                                             rile, de a se sustrage de la
        mente pentru strădania de a ne                                                presiunile de cea mai diversă
        asigura pregătirea necesară, cu                                               factură ce i le agresau.
        convingerea că nu pentru exa-                                                      Nu evita însă, ba chiar
        mene  ne  pregătim,  ci  pentru                                               îi făcea mare plăcere să par-
        viaţă. Era aplicarea înaltei che-                                             ticipe la discuţii în grupuri
        mări  a  pedagogiei  nu  pentru                                               restrînse, mai ales cu tineri,
        şcoală, ci pentru viaţă ne pre-                                               interesat de modul acestora
        gătim, din puţinele cunoştinţe pretinse de programă de a gîndi, de motivarea atitudinii pe care o afişau. As-
        conturîndu-se un sistem temeinic: nu multe, ci mult.  culta, aproape absent, ce se discuta şi intervenea numai
              La limba şi literatura română am avut bucuria ca cînd considera că e cazul sau dacă era provocat. Do-
        în clasa terminală să-l am profesor pe Domnul Aurel vedea o cultură temeinică, nu numai în domeniul aşa-
        Budescu, preocupat să cultive ideea judecăţii de va- ziselor ştiinţe exacte, ci şi în cel al umanioarelor, pe
        loare în interpretarea textelor literare studiate, lucru care nu o afişa, dar se vădea în fundamentarea ideilor
        deloc uşor în vremea cînd proletcultismul făcea rava- susţinute. La una dintre aceste întîlniri, la catedra de
        gii. Unul din profesorii de la facultate obişnuia să în- limba şi literatura română, unde eu îl invitasem, avînd
        trebe studenţii unde  au făcut liceul şi pe cine au avut în centru discuţiei societatea noastră, raportată la so-
        profesori  la  limba  română.  Cînd  am  spus  numele  cietatea occidentală, temă extrem de frecvent abordată
        Domnului Budescu, profesorul s-a uitat la mine lung,  pe atunci, l-am întrebat care ar fi explicaţia pentru
        continuînd cu un bravo!                               unele cazuri catastrofale pe care le cunoştea occiden-
              De data aceasta aş vrea să vorbesc nu despre pro-  tul, după informaţiile de care noi dispuneam, şi care,
        fesorii mei de română; aş putea fi bănuit că fac apolo-  ne părea nouă, lipsesc din România (despre ele nu se
        gia acestei discipline şi a meritelor slujitorilor ei, chiar  vorbea). Răspunsul m-a pus pe ginduri, şi, de fapt, nu
        dacă aceasta ar fi explicabilă: tot ţiganul îşi laudă cio-  numai pe mine. „Măi băiete, lucrurile sînt foarte sim-
        canul. Prefer însă să vorbesc despre un alt profesor, pe  ple; prăpăstii, abisuri, se află numai acolo unde există
        care nu l-am urmat în domeniul de pregătire, profeso-  vîrfuri  înalte,  adîncimea  acestora  raportîndu-se  la
        rul meu de fizică din toate clasele de liceu, Domnul  înălţimea piscurilor. Unde nu sînt vîrfuri prăpăstiile
        Corneliu Rusescu, una dintre cele mai luminoase fi-   lipsesc. Modalitatea de a reduce adîncimea prăpăstiilor


           REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44                                                                       85
   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93