Page 89 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

PROFESORI DE NEUITAT sese la clasă. Profesorul s-a mirat de calea aleasă de
mine, probabil mai complicată, dar m-a felicitat pentru
este să tai din înălţimea piscurilor, ca să acoperi pră- modul cum mă descurcasem. Nu ţinea, deci, să ştim
păstiile“. Am rămas toţi captivaţi de realitatea pe care ceea ce el ne spusese; important era să ştim şi să ştim
Profesorul reuşise să ne-o sugereze printr-o imagine că de obicei sînt mai multe căi de aflare a adevărului,
atît de plastică. Această imagine m-a urmărit de atunci chiar dacă una se numeşte a reducerii la absurd.
în permanenţă, căci reprezenta aplicarea unui principiu Şansa de a-l fi reîntîlnit pe Domnul Rusescu
mecanic în viaţa socială, preocupare constantă a so- după ce nu-i mai eram elev m-a ajutat să refac imagi-
cietăţii timpului: nivelarea, egalitarismul. Cum această nea Profesorului din anii de liceu şi să înţeleg că a fi
nivelare nu se putea realiza prin ridicarea celor de jos profesor înseamnă mai mult decît a transmite nişte in-
la înălţimea vîrfurilor, era necesară reducerea vîrfurilor formaţii, care pot deveni sau nu informaţii, că elevii
pînă la nivelul minim posibil. Acesta era egalitarismul adevăraţilor profesori le rămîn mereu elevi, învăţăcei,
promovat de societatea acelor ani. chiar şi după ce, intrînd în lumea umbrelor, au devenit
Discuţii ca cea amintită au dus la refacerea imagine, poveste, legendă, prin cultivarea unor atitu-
imaginii Profesorului Rusescu din anii mei de liceu, dini definitorii în faţa vieţii.
cu un comportament plin de bunăvoinţă faţă de elevi, Scriu aceste rînduri cu gîndul că şcoala româ-
în limitele unei decente îngăduinţe, dar nu fără sanc- nească are modele demne de toată lauda, ce pot fi ur-
ţionarea abaterilor repetate. Această îngăduinţă îl făcea mate în remodelarea învăţămîntului, dar şi cu credinţa
foarte apropiat elevilor. Exploatînd această relaţie şi că această remodelare, permiteţi-mi să folosesc acest
pentru a-i vedea reacţia în situaţii mai delicate, la 1 cuvînt în loc de mult prea mult vehiculatul restructu-
aprilie din ultimul an de liceu i s-a pregătit o păcăleală rare, ar trebui să înceapă cu regîndirea sistemului, care
prin schimbarea sălii de clasă cu colegii de la C. Pri- să aibă la bază formula Şcoala pregăteşte pentru viaţă,
mul venit la clasă a fost profesorul Lavrinenco, de la nu pentru examene. Examenele sînt şi trebuie să ră-
limba rusă, care avea oră cu C-ul; a intrat în clasă, s-a mînă o modalitate, una dintre modalităţi, şi nu mai
uitat la noi, a trecut uşa înapoi să verifice dacă nu mult, de verificare a calităţii pregătirii elevilor pentru
cumva greşise sala, a reintrat şi, înţelegînd, probabil, viaţă. Modelele ne vor oferi modele. Eu am vorbit doar
repede păcăleala, ne-a aruncat replica lui favorită „măi despre un model al meu, Domnul Profesor Corneliu
zăpăciţilor, măi“ şi s-a îndreptat spre sala unde bănuia Rusescu.
că se află elevii lui. Ceva mai tîrziu, Domnul profesor
Rusescu intra în sala unde trebuia să fim noi şi, fără
să se uite spre clasă, cum procedase Domnul
Lavrinenco, s-a îndreptat spre catedră, dar aici, spre
surprinderea lui, locul era ocupat. După explicaţiile
profesorului Lavrinenco, a venit în sala în care ne
aflam şi aşteptam cu nerăbdare, dar şi cu teamă, reac-
ţiile. Nu a făcut nici un fel de comentariu, tot aşa cum,
aveam să aflu mai tîrziu, făcuse un profesor de la uni-
versitatea ieşeană care, se zice, la un 1 aprilie, în locul
studenţilor, a găsit, legat de o bancă, un măgar; s-a re-
tras iar lecţia următoare o începea cu precizarea că se
vede nevoit să refacă lecţia anterioară, pe care nu şi-o
ţinuse, întrucît în sală se afla o singură persoană.
Pregătirea rămînea însă pregătire. Manualul de
clasa a X-a era foarte voluminos, cu un număr impre-
sionant de pagini. La prima oră, Profesorul a ridicat
sus manualul şi s-a adresat clasei: „Acesta e manualul
pe anul pe care îl începem. Cine crede că-i poate intra
în cap să rămînă, ceilalţi să plece“! Nu a plecat nimeni,
iar Profesorul a construit sistemul de cunoştinţe astfel
încît la examenul de maturitate, cum se numea atunci
examenul de bacalaureat, rezultatele au fost bune. Pre-
tindea nu cunoştinţe disparate sau rezultate din înghi-
ţirea informaţiilor pe nerumegate, ci cunoştinţe
articulate, bazate pe logică. La examenul despre care
vorbeam, biletul pe care l-am tras cuprindea, pe lîngă
nelipsita problemă, două subiecte teoretice: bobina de
inducţie şi formula oglinzilor concave – demonstraţie.
Cum primul subiect îl ştiam, printr-o întîmplare îl re-
văzusem chiar înainte de a intra la examen, am con-
sumat tot timpul de pregătire cu demonstrarea
formulei şi am rezolvat subiectul altfel decît ni se spu-

86 REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44