Page 59 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

ESEU

În primii ani de facultate, am avut o lectură-re-
velaţie: Aspects du mythe, carte scrisă de Mircea
Eliade (nu se tradusese încă în limba română). Mi s-a
oferit ocazia să fac cunoştinţă cu lucruri noi care au
început să mă pasioneze din ce în ce mai mult. Am
reuşit să găsesc şi celelalte lucrări de mitologie şi astfel
am putut să cunosc şi să aprofundez termeni noi, pre-
cum: mit, tipuri de mituri, sacru, profan, ritual, ini-
ţiere, epifanie, interpretarea diverselor simboluri pe
care le-am aplicat în comentarea operelor literare.
Adaug aici încă o carte de o valoare excepţională care
a contribuit enorm la disciplinarea gândirii mele şi
mi-a dat instrumente de lucru pentru studiul individual
în pregătirea lucrărilor de seminar şi a examenelor.
Cartea aparţine lui Gilbert Durand şi se numeşte Stuc-
turile antropologice ale imaginarului. Fişele de lectură
realizate în acei ani îmi sunt şi astăzi utile în pregătirea
orelor de comentarii literare, atât pentru literatura ro-
mână, cât şi pentru cea universală. Anul al doilea de
facultate mi-a prilejuit o nouă întâlnire capitală pentru
dezvoltarea mea personală: comentarea operei unui
geniu al romanului universal, Feodor Mihailovici
Dostoievski. Romanele Fraţii Karamazov şi Crimă şi
pedeapsă reunesc observaţia socială şi psihologia abi-
sală, problematica morală şi filosofia existenţialistă,
binele şi răul, libertatea şi responsabilitatea, mântuirea
şi damnarea, mai multe viziuni narative într-o con-
strucţie polifonică extraordinară. Cărţile sale sunt o
pledoarie pentru purificare prin suferinţă, prin iubire grafica: Ioana Preda
şi prin credinţă. Romanele lui Dostoievski te ajută să
găseşti OMUL din om. În acelaşi an de facultate, aten- milia Buendía (cu prenume asemănătoare), pe taţi cu
ţia mea a fost îndreptată spre un gen literar peste care fiii şi pe mame cu fiicele lor, fără ca acest lucru să ştir-
trecusem destul de uşor până atunci: opera dramatică. bească într-un fel plăcerea şi sensul lecturii.
Am citit cu plăcere şi am comentat piese de: Ibsen, Am trecut astfel prin diverse vârste ale vieţii,
Cehov, George Bernard Shaw, Eugene O’Neill, Luigi citind. N-aş putea să mă imaginez trăind fără a citi. În
Pirandello, Bertold Brecht. Plăcerea comentării piese- viaţa mea, verbul a citi a însemnat întotdeauna foarte
lor acestor scriitori m-a atras şi mai mult spre cea mult. Sunt o mare norocoasă că pot citi în continuare
de-a doua „viaţă” a unui text dramatic, spectacolul tea- cu aceeaşi pasiune şi răbdare ca la început, că am des-
tral. coperit fericirea sub forma unui cuvânt, a unui rând, a
Trebuie să adaug neapărat două cărţi (capodo- unei pagini, a unei cărţi, a unui raft, a unei biblioteci…
pere) care mă ajută (ori de câte ori este nevoie) să în- Viaţa îmi este îmbogăţită de lectură. Cu fiecare carte
ţeleg relaţia oamenilor, în general, şi a mea, în special, alunec într-o altă lume şi apoi în alta… Este o călăto-
cu timpul: Muntele vrăjit de Thomas Mann şi Un veac rie iniţiatică permanentă.
de singurătate de Gabriel García Márquez. Din cartea
lui Thomas Mann am învăţat că este esenţial să cunoşti La final, am ales cu greu şi într-o ordine alea-
valoarea timpului, un miraculos dar al zeilor, pe care torie zece propuneri de lectură din domeniul beletris-
oamenii trebuie să ştie să-l folosească din plin. Timpul ticii care, la o vârstă sau alta, au contribuit la
devine, în romanul său, un subiect de meditaţie, fiind dezvoltarea mea personală.
abordat ca noţiune teoretică, filosofică, ca un lucru Basme
enigmatic, care poate să treacă „repede şi încet”, con- Frances Hodgson Burnett, Micul lord
tând punctul de vedere al individului. Din roman am Mihai Eminescu, Poezii
mai înţeles că lectura este o modalitate de sfidare a Lucian Blaga, Poezii
timpului şi mi-a rămas în memorie figura fermecătoare Camil Petrescu, Patul lui Procust
şi misterioasă a personajului Clavdia Chauchat, întru- W. Shakespeare, Teatru
chipare a bucuriei de-a trăi. Lectura romanului lui F. M . Dostoievski, Crimă şi pedeapsă,
Márquez m-a frapat prin îmbinarea realului cu fantas- Fraţii Karamazov
ticul, prin alegoria condiţiei umane, dar şi prin medi- Mihail Bulgakov, Maestrul şi Margareta
taţia asupra timpului. Fenomenala repetabilitate a Thomas Mann, Muntele vrăjit
timpului, senzaţia de învârtire în loc încurcă perma- Gabriel García Márquez, Un veac de singurătate
nent generaţiile şi confundă mereu personajele din fa-
56 REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44