Page 61 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

ESEU o statornicie în căutarea permanentă a veşniciei. Fiinţa
umană încearcă astfel să se apropie cât mai mult de
Motivul „ubi sunt” prezent la Neagoe Basarab nemurire, de înlăturarea propriilor limite prin puterea
se regăseşte şi în poemul lui Miron Costin, în evocarea cuvântului, a creaţiei manifestate în scris care rămâne
celor care nu mai sunt ( „ubi sunt... qui ante nos”): peste ani şi nu trece ca un fum la fel ca viaţa omului.
„Unde-s cei din lume/ Mari împăraţi şi vestiţi? Acu Schimbarea „viersului în lăute” despre care vorbeşte
de-abia nume/ Le-au rămas de poveste... Unde-s ai Dosoftei (Psalmul 136) face ca nevoia de a îmbina arta
lumii împăraţi, unde iaste Xerxes? Ei au luat lume/ Pre cu o conştientizare profundă a dimensiunii religioase
toţi stinsu-i-au cu vreme, ca pre nişte spume.” Moartea care ne defineşte să fie un prim pas în conturarea unei
este egalizatoare, concluzia poemului având caracter literaturi române cu valori incontestabile. Cultura tra-
creştin, la fel ca în „Învăţăturile lui Neagoe Basarab”: diţională îşi pune amprenta asupra celei moderne
nimic nu rămâne din viaţa asta în afară de fapta bună. transformând timpul ciclic într-un timp linear, infinit,
Obsesia sfârşiturilor reprezintă o grilă generică, viziu- al unei existenţe infinite prin puterea literaturii care nu
nea pesimistă a lui Miron Costin accentuând dezvol- este trecătoare. Astfel, evoluţia motivului „vanitas va-
tarea acestor motive în „Letopiseţul Ţării Moldovei”. nitatum” în strânsă legătură cu cel al efemerităţii vieţii
Dimensiunea umană îşi păstrează nimicnicia şi în Psal- pământeşti, accentuează nevoia omului de a-şi desco-
mii lui Dosoftei, unde remarcăm o conştientizare mai peri o altă dimensiune care nu este legată de lucrurile
profundă a efemerităţii vieţii umane. Deşi pune accen- materiale, ci de o înălţare a propriilor idealuri spre sa-
tul pe o relaţie mai profundă cu Dumnezeu faţă de cea cralitatea existenţei. În ciuda descoperirii veşniciei
prezentă în Psalmii lui David, centrată pe căutarea prin puterea intrinsecă a operei scrise, începuturile li-
mântuirii şi iertarea păcatelor, Dosoftei aduce ca nu- teraturii şi întreaga mentalitate veche rămân dominate
cleu al operei sale evocarea dimensiunii divinităţii ca de conştientizarea faptului că totul este trecător: „cinis
o conştientizare a veşniciei şi infinităţii. Apare din nou et umbra sumus”.
motivul vieţii ca fum „Şi când îmi vei lua viaţa,/ Mă Bibliografie
rog, Doamne, să-Ţi văd faţa. Că-mi trec zilele ca Jaques le Goff, Civilizaţia Occidentului Medieval, Ed. Știinţifică,
fumul” (Psalmul 101). Bucureşti, 1970
Aflarea unei legături între viaţa profană a mu- Michel Foucault, Cuvintele şi lucrurile,
Nicolae Iorga, Istoria literaturii româneşti.Introducere sintetică,
ritorilor şi sacrul reprezentat de Dumnezeire impune Minerva, Bucureşti,1977.

Mozaicul de la intrarea în mânăstirea Dionisiu din Sf. Munte Athos ce îl prezintă pe binecredinciosul
domnitor Neagoe Basarab (dreapta jos) închinând Mântuitorului Hristos recenta sa ctitorie.
58 fotografie: Romulus Buzățelu REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44