Page 61 - 2015_revista_noastra_nr_43-44
P. 61

ESEU                             o statornicie în căutarea permanentă a veşniciei. Fiinţa
                                                              umană încearcă astfel să se apropie cât mai mult de
               Motivul „ubi sunt” prezent la Neagoe Basarab   nemurire, de înlăturarea propriilor limite prin puterea
        se regăseşte şi în poemul lui Miron Costin, în evocarea  cuvântului, a creaţiei manifestate în scris care rămâne
        celor care nu mai sunt ( „ubi sunt... qui ante nos”):  peste ani şi nu trece ca un fum la fel ca viaţa omului.
        „Unde-s cei din lume/ Mari împăraţi şi vestiţi? Acu   Schimbarea „viersului în lăute” despre care vorbeşte
        de-abia nume/ Le-au rămas de poveste... Unde-s ai     Dosoftei (Psalmul 136) face ca nevoia de a îmbina arta
        lumii împăraţi, unde iaste Xerxes? Ei au luat lume/ Pre  cu o conştientizare profundă a dimensiunii religioase
        toţi stinsu-i-au cu vreme, ca pre nişte spume.” Moartea  care ne defineşte să fie un prim pas în conturarea unei
        este egalizatoare, concluzia poemului având caracter  literaturi române cu valori incontestabile. Cultura tra-
        creştin, la fel ca în „Învăţăturile lui Neagoe Basarab”:  diţională  îşi  pune  amprenta  asupra  celei  moderne
        nimic nu rămâne din viaţa asta în afară de fapta bună.  transformând timpul ciclic într-un timp linear, infinit,
        Obsesia sfârşiturilor reprezintă o grilă generică, viziu-  al unei existenţe infinite prin puterea literaturii care nu
        nea pesimistă a lui Miron Costin accentuând dezvol-   este trecătoare. Astfel, evoluţia motivului „vanitas va-
        tarea acestor motive în „Letopiseţul Ţării Moldovei”.  nitatum” în strânsă legătură cu cel al efemerităţii vieţii
        Dimensiunea umană îşi păstrează nimicnicia şi în Psal-  pământeşti, accentuează nevoia omului de a-şi desco-
        mii lui Dosoftei, unde remarcăm o conştientizare mai  peri o altă dimensiune care nu este legată de lucrurile
        profundă a efemerităţii vieţii umane. Deşi pune accen-  materiale, ci de o înălţare a propriilor idealuri spre sa-
        tul pe o relaţie mai profundă cu Dumnezeu faţă de cea  cralitatea existenţei. În ciuda descoperirii veşniciei
        prezentă în Psalmii lui David, centrată pe căutarea   prin puterea intrinsecă a operei scrise, începuturile li-
        mântuirii şi iertarea păcatelor, Dosoftei aduce ca nu-  teraturii şi întreaga mentalitate veche rămân dominate
        cleu al operei sale evocarea dimensiunii divinităţii ca  de conştientizarea faptului că totul este trecător: „cinis
        o conştientizare a veşniciei şi infinităţii. Apare din nou  et umbra sumus”.
        motivul vieţii ca fum „Şi când îmi vei lua viaţa,/ Mă                     Bibliografie
        rog,  Doamne,  să-Ţi  văd  faţa.  Că-mi  trec  zilele  ca  Jaques le Goff, Civilizaţia Occidentului Medieval, Ed. Știinţifică,
        fumul” (Psalmul 101).                                 Bucureşti, 1970
               Aflarea unei legături între viaţa profană a mu-  Michel Foucault, Cuvintele şi lucrurile,
                                                              Nicolae Iorga, Istoria literaturii româneşti.Introducere sintetică,
        ritorilor şi sacrul reprezentat de Dumnezeire impune  Minerva, Bucureşti,1977.














































            Mozaicul de la intrarea în mânăstirea Dionisiu din Sf. Munte Athos ce îl prezintă pe binecredinciosul
                 domnitor Neagoe Basarab (dreapta jos) închinând Mântuitorului Hristos recenta sa ctitorie.
          58        fotografie: Romulus Buzățelu                 REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66