Page 23 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

ESEU Alina Vulpe

Depăşirea anxietăţii resimţite în contexte

sociale ca formă de dezvoltare personală

În sens larg, dezvoltarea personală constituie procesul prin care persoana experimentează sau
realizează schimbări personale semnificative la un anumit nivel al ființei sale (Waters, 1999). Această
schimbare este percepută ca o evoluție a persoanei, o schimbare a sinelui prin sine și pentru sine. În
sens restrâns, dezvoltarea personală constituie sporirea sensibilității, creșterea nivelului de
conștientizare a propriilor sentimente, atitudini, comportamente și cogniții și utilizarea acestei
conștientizări cu scopul îmbunătățirii relațiilor interpersonale și împlinirii propriului potențial pe
care să îl punem la dispoziția celorlalți.

Dezvoltare personală înseamnă a deveni o per- (Hope et al., 2011), iar teama fundamentală a acestora
soană umană mai conștientă, întreagă și sănătoasă, ca- este cea de evaluare negativă (Beck et al., 1985, apud.
pabilă să trăiască în acord cu propriile valori și virtuți. Andrews et al., 2007). Situațiile sociale de care se tem
Atingerea acestui stadiu de evoluție are loc în urma oamenii sunt multiple, însă cele mai frecvente sunt
participării la programe de dezvoltare personala orga- teama de vorbit în public, conversațiile cu persoane
L
nizate de psihoterapeuți și, mai ales, în urma necunoscute, întâlnirea cu potențiali parteneri roman-
interacțiunii individului cu multiple medii sociale care tici, a vorbi cu persoane aflate în poziție de autoritate,
îi oferă posibilitatea de a se modela și schimba: familia a mânca sau bea în public, a fi în centrul atenției etc.
de origine, grupurile de prieteni, mediul școlar, mediul Evitarea situațiilor sociale anxiogene este însă cel mai
profesional, familia de procreare etc. Un factor impor- clar semn al anxietății sociale (Andrews et al., 2007).
tant care frânează dezvoltarea și creșterea personală Cele mai recente explicaţii referitoare la origi-
este reprezentat de reducerea interacțiunilor cu ceilalți nea anxietăţii sociale sunt oferite de modelul cognitiv-
oameni ca urmare a anxietății resimțite în contexte so- comportamental, descris de Rapee şi Heimberg (1997,
ciale. Anxietatea socială împiedică ființele umane de apud. Heimberg & Becker, 2002). Conform acestuia,
toate vârstele să se dezvolte prin învățarea de la ceilalți simptomele anxietăţii sociale sunt rezultatul unui stil
oameni deoarece primul simptom al anxietății sociale de educaţie familial supra-protectiv şi supra-intruziv,
este retragerea/izolarea din pricina temerii de evaluare în cadrul căruia copilului i se transmit două mesaje
negativă. principale: 1. că părinţii săi nu-l consideră capabil să
Anxietatea socială se caracterizează prin sen- facă faţă provocărilor situaţiilor sociale; 2. maniera în
timente de încordare, agitație, nervozitate sau teamă care ceilalţi din jur îl evaluează este deosebit de im-
în situațiile ce implică și alți oameni (Hope, Heimberg portantă.
& Turk, 2011). Această temere reprezintă o parte nor- Pornind de la aceste mesaje, copiii ori viitorii
mală a vieții ființelor umane, întrucât majoritatea oa- tineri dezvoltă două credințe de bază referitoare la re-
menilor resimt frica sau „fluturi în stomac” atunci laţiile sociale şi anume: 1) că oamenii au tedinţa de
când au de ținut un discurs, merg pentru prima dată la a-i evalua pe ceilalţi într-o manieră critică şi negativă
un interviu de angajare sau fac cunoștință cu un şi 2) că este deosebit de important să fie evaluaţi po-
potențial partener romantic. Pe de altă parte, există zitiv în contexte sociale. Ca urmare a experienţelor so-
persoane a căror funcționare optimă, în diverse arii ciale timpurii, copiii îşi formează credințe negative
ale vieții lor, este afectată marcant de anxietatea so- privitoare la modul în care sunt percepuţi de ceilalţi,
cială. Anxietatea socială nu trebuie însă privită într-o sunt preocupaţi să prezică/identifice standardele celor-
manieră dihotomică, ci mai degrabă aceasta poate fi lalţi din jur şi să stabilească dacă le ating după criteriul
descrisă ca un continuum pornind de la forme ușoare credințelor lor formate anterior. Dat fiind că persoa-
ale acestei temeri și până la anxietatea socială de ni- nele care se tem de diverse situații sociale gândesc ne-
velul cel mai ridicat (Hope, Heimberg & Turk, 2011). gativ despre ele însele și se așteaptă să aibă
Anxietatea socială marcantă a fost denumită inițial performanțe slabe în situațiile respective, aceste eva-
fobie socială, iar recent a fost adoptat termenul de tul- luări și expectanțe negative devin predicţii ce se auto-
burare de anxietate socială (SAD – social anxiety di- împlinesc. Oamenii care gândesc, de exemplu, că nu
sorder). DSM–IV definește această tulburare drept o sunt capabili sa facă față cu succes situațiilor sociale
teamă persistentă de una sau mai multe situații sociale devin hipervigilenți atunci când se confruntă cu sti-
sau de performanță în care persoana este expusă la oa- muli sociali anxiogeni. Resursele lor atenționale se di-
meni ce nu-i sunt cunoscuți sau la a se afla în centrul vizează spre: 1) sarcina pe care o au de îndeplinit (de
atenției celorlalți. Indivizii cu anxietate socială se tem exemplu, a ține un discurs); 2) gândurile lor referitoare
de faptul că se vor comporta într-o manieră jenantă sau la maniera în care se descurcă în situația socială res-
umilitoare. De aceea, preocuparea majoră a acestora pectivă sau referitoare la evaluările negative ale
este legată de ceea ce ar putea gândi ceilalți despre ei celorlalți; 3) reacțiile celor din jur. Această divizare a
20 REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44