Page 26 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

ei să citească informații despre câte o distorsiune cog-
nitivă. Psihologul oferă explicaţii suplimentare referi- ESEU
toare la natura fiecărei erori cognitive şi exemple
concrete pentru a facilita înţelegerea lor. Colecţia de
gânduri automate negative notate pe tablă este folosită
pentru un exerciţiu aplicativ în cadrul căruia clienţii
sunt invitaţi să identifice erorile cognitive care se află
în spatele gândurilor lor. Psihologul precizează faptul
că un gând automat negativ poate încorpora mai multe
erori de logică pentru a înlătura astfel presiunea de a
da răspunsul corect la care s-ar putea supune unii par-
ticipanţi.
Următorul demers specific al acestei şedinţe
este acela de a-i introduce pe participanţi în procesul
disputării gândurilor lor automate (a căuta întrebări
care să verifice veridicitatea gândurilor negative auto-
mate - “Am cumva un glob de cristal care îmi spune
ce anume gândeşte acea persoană despre mine?”) şi în
dezvoltarea unor răspunsuri raţionale alternative (care
se obţin ca urmare a sumarizării răspunsurilor la între-
bările menite să dispute gândurile automate negative
- “Nu pot şti cu certitudine ce gândeşte despre mine.
Cea mai bună cale pentru a afla acest lucru este să o
întreb!”). Şedinţa se încheie cu enunţarea temei pentru
acasă care constă în restructurarea cognitivă a 10 gân-
duri automate negative cu ajutorul formularului de res-
tructurare cognitivă. Acest proces presupune
identificarea situaţiilor anxiogene sau jenante, notarea
gândurilor negative automate, identificarea erorilor de
logică ce stau în spatele gândurilor automate negative,
disputarea gândurilor automate negative cu ajutorul
întrebărilor cuprinse într-o fișă, enunţarea gândurilor
raţionale alternative şi precizarea noului efect pe care
l-ar putea avea gândurile raţionale alternative asupra
dispoziţiei afective şi asupra comportamentelor lor vii-
toare.
Şedinţele de la 3 la 9 grafica: Cosmina Popovici
În cadrul şedinţelor de la 3 la 9 li se oferă acesteia, la mijlocul ei şi la final) şi 3. Discuție în care
clienţilor posibilitatea de a se expune repetat la situa- elevul stabilește ce lecții a învățat în timpul expunerii.
ţiile anxiogene prin intermediul jocurilor de rol. În În momentul în care unul dintre membrii gru-
acest fel, ei pot practica şi şlefui deprinderile de res- pului este desemnat să se expună la o situaţie anxio-
tructurare cognitivă nou achiziţionate. Aceste şedinţe genă se activează gândurile negative automate, lucru
se vor organiza astfel: care determină creşterea nivelului anxietăţii. De aceea,
1) Verificarea temei pentru casă. Participanţii sunt identificate gândurile negative automate mai
vor prezenta exerciţiile de restructurare cognitivă rea- întâi, apoi sunt etichetate distorsiunile cognitive spe-
lizate de la o şedinţă la alta şi începând cu şedinţa nu- cifice acestora, după care urmează disputarea lor prin
mărul 4 vor povesti despre situaţiile sociale anxiogene adresarea de întrebări menite să verifice cât de adevă-
la care s-au expus in vivo (în viața reală). Important rate sunt gândurile negative ce-i trec prin minte per-
este să precizăm faptul că aceste teme pentru acasă soanei. Procesul de disputare a gândurilor automate
sunt stabilite şi negociate cu fiecare client în parte şi negative se încheie cu formularea unui răspuns raţio-
sunt realizate gradual, începând de la situaţiile cel mai nal alternativ care vine să înlocuiască gândurile
puţin anxiogene până la cele în cadrul cărora clienţii disfuncționale care-i treceau prin minte elevului. Gân-
trăiesc un nivel ridicat de anxietate. Situaţiile de ex- durile raţionale alternative constituie răspunsuri sim-
punere in vivo se realizează după modelul după care ple rezultate în urma sumarizării răspunsurilor oferite
sunt desfăşurate cele din cadrul şedinţelor de interven- de client la întrebările destinate să dispute gândurile
ţie. automate negative. La finalul procesului de restructu-
2) Clienţii participă pe rând la situaţii de ex- rare cognitivă, fiecare client este ghidat să formuleze
punere. Alegerea situaţiilor de expunere este ghidată scopuri realiste şi rezonabile pe care acesta doreşte să
de ierarhia situaţiilor sociale anxiogene evitate întoc- le atingă în timpul expunerii la situaţia anxiogenă.
mită în timpul interviului preliminar şi din informaţiile Scopurile sunt enunţate în termeni de comportamente
obţinute despre fiecare client în timpul şedinţelor de concrete şi observabile. Nu sunt acceptate scopurile
expunere. De regulă, în cadrul unei şedinţe se desfă- nerealiste şi negative (“Să nu fiu anxios!”), cele dificil
şoară trei expuneri succesive. Fiecare şedinţă de ex- de cuantificat (“Să fac o impresie bună”, “Să le captez
punere va presupune următoarele trei etape: atenţia celor din jur!”) sau cele care sunt dependente
1.Identificarea gândurilor negative automate şi restruc- de comportamentul sau interesele altei persoane ( “Va
turarea/modificarea acestora; 2. Realizarea expunerii accepta invitaţia mea de a vedea un film împreună!”).
propriu-zise (totodată sunt evaluate şi nivelul anxietă- Fiecare client va fi invitat să-şi repete gândul
ţii şi al dorinţei de evitare a situaţiei cu ajutorul scalei raţional alternativ (obținut în cadrul procesului de res-
SUDS înainte de începerea expunerii, la începutul tructurare cognitivă) în timpul situaţiei de expunere

REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44 23