Page 29 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

ESEU ne-am fi putut continua viața”), dar nici indiferentă
(„i-am fi cinstit memoria”). Grete nu își respinge fra-
tele din rea-voință. Neînțelegându-i comportamentul,
consideră că atitudinea de respingere nu este greșită,
aceasta fiind o consecință a acțiunilor lui: „animalul
ăsta ne urmărește, ne gonește chiriașii, parcă ar vrea
să pună stăpânire pe întreg apartamentul și să ne si-
lească să înnoptăm pe uliță”.
Din modul în care sora lui vede lucrurile,
Gregor devine un factor de dezechilibru. Consecințele
acestui lucru nu se răsfrâng doar asupra surorii sale,
ci și asupra familiei („Toată nenorocirea noastră pro-
vine din faptul că am crezut atîta vreme acest lucru”)
și chiar asupra celor cu care interacționează („ne
gonește chiriașii”). În acest context alungarea lui re-
prezintă o eliberare. Relația dintre Gregor și sora lui
este bazată pe o legătură intrinsecă solidă în ciuda
reacției ei categorice de a-l respinge. Ea este singura
persoană care pătrunde fără teamă în camera fratelui
și îi duce mâncare, cântă la vioară aproape de camera
lui delectându-l cu talentul ei, îi anticipează mișcările,
evoluția celor doi fiind simetrică. Simbolic, putem
vorbi de o metaforă a dublului întâlnită foarte des în
literatură, cu aceleași valențe ca și în nuvela ,,Geme-
nii” scrisă de Mircea Cărtărescu, unde cuplul format
de protagoniști reprezintă cheia descoperii de sine,
grafica: Andreea Roberta Cucu

grafica: Adriana Puțaru

unui inadaptat social. Acest lucru se evidențiază prin
suprapunerea a două planuri: în primul plan, Gregor
nu este capabil să își asume condiția de „animal”,
neînțelegând incompatibilitatea celor două lumi:
„Dacă ar fi fost el, ar fi înțeles de mult că nu e posibilă
conviețuirea între oameni și astfel de animale.”. În pla-
nul al doilea, inadaptarea lui Gregor reiese din atitu-
dinea familiei care nu îl recunoaște: „Dar cum ar putea
să fie Gregor?”. Aceste două planuri influențează
transformările interioare ale personajelor care au un
rol esențial în evoluția conflictului. Conflictul exterior
se răsfrânge în cel interior. Astfel acțiunea nu este de-
terminată de înșiruirea unor evenimente, ci de trăsătu-
rile sufletești, morale și comportamentale ale
personajelor, care creează situații tensionate. Grete,
sora lui Gregor, trece printr-un puternic conflict inte-
rior generat de schimbarea fratelui ei. În sufletul ei se
dă o luptă între afecțiunea pentru Gregor și neputința
de a-l recunoaște sub o înfățișare diferită. Dacă Gregor
a suferit o schimbare fizică, sora lui este într-o conti-
nuă metamorfoză sufletească, comportamentele celor
doi fiind complementare. Astfel, faptul că nu poate
asocia comportamentul lui Gregor cu cel de odinioară,
o determină să poată renunța cu ușurință la ideea de a
avea un frate: „atunci nu am mai avea nici un frate.”
Noua lui existență nu le este indispensabilă („dar
26 REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44