Page 25 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

ESEU cilor pe care clienții le resimt în situații sociale. În
prima ședință fiecare client se prezintă colegilor din
rare cognitivă, expuneri repetate la situaţiile anxiogene grup, apoi le vorbește despre temerile pe care le re-
în timpul şedinţelor şi teme pentru expuneri în afara simte în contexte sociale și despre obiectivele pe care
grupului acompaniate de auto-administrarea activită- dorește să le atingă venind la acel grup. Se stabilește
ţilor de restructurare cognitivă. De regulă formăm gru- apoi prin intermediul conversației euristice faptul că
puri de 6-8 elevi care participă, săptămânal, la 10 anxietatea socială nu constituie o teama transmisă ge-
şedinţe cu durata de două ore. Vom descrie, în cele ce netic, ci un comportament învățat care poate fi poten-
urmează, maniera în care se desfășoară programul de ţat de: 1) un mediu dificil în familie în timpul anilor
dezvoltare personală pentru depășirea anxietății so- formativi; 2) divorțul sau absența părinților; 3) eveni-
ciale. Acest tip de intervenție a fost propus de autorii mente traumatice; 4) înjosire sau respingere din partea
Richard Heimberg și Robert Becker în 2002. colegilor; 5) expectanţe înalte şi duritate din partea
a) Interviul iniţial membrilor familiei.
Cele zece şedinţe ale intervenţiei sunt precedate de un Elevii află tot atunci că anxietatea socială are
interviu care pregătește desfășurarea programului de trei componente esențiale: cognitivă, comportamentală
dezvoltare personală. Acesta are ca scopuri principale: si fiziologică. Componenta cognitivă se referă la gân-
familiarizarea clienţilor cu psihologul, le este oferiă durile negative automate care constituie, de fapt, cauza
elevilor posibilitatea de a afla structura programului anxietății sociale (“Nu voi fi capabil să spun și să gân-
de dezvoltare personală și de a adresa întrebări pentru desc nimic!”). Aceste gânduri negative determină
a-şi clarifica nelămuririle. Tot atunci fiecare partici- comportamente fie de evitare a situațiilor sociale an-
pant află regulile presupuse de participarea la grup și xiogene fie de asigurare (“Dacă îmi e frică să țin dis-
își stabilește obiectivele pe care dorește să le atingă în curs atunci o să îmi iau o foaie cu mine pe care să am
cadrul programului de dezvoltare personală. În cadrul datele ca nu cumva să uit!”). Comportamentele de evi-
acestui interviu, psihologul asistă clienţii la elaborarea tare și de asigurare sunt nocive deoarece, pe termen
ierarhiei temerilor resimțite în situații sociale şi com- lung, cresc teama de situațiile sociale, deși pe moment,
portamentelor de evitare care vor fi abordate în cadrul acestea asigură reducerea anxietății. Componenta fi-
programului. ziologică se referă la toate manifestările corporale ce
b) Prima şedinţă însoțesc anxietatea socială: roșit, accelerarea
În primele două ședințe li se formează elevilor respirației și a ritmului cardiac, transpirație etc. Cele
deprinderile de restructurare cognitivă pentru a-i pre- trei componente se condiţionează una pe alta și fac ca
găti pentru celelalte 8 ședințe în cadrul cărora vor avea anxietatea să se constituie într-un cerc vicios. De
loc expuneri la stimuli sociali anxiogeni prin interme- aceea, reducerea anxietății depinde de schimbarea
diul jocului de rol. Restructurarea cognitivă se referă gândurilor negative automate cu altele raționale (res-
la a învăța să schimbăm gândurile care stau la baza fri- tructurare cognitivă) și de înlocuirea comportamente-
lor de evitare cu expunerea gradată la situațiile
anxiogene (prin joc de rol în cadrul grupului și apoi la
situații din viața reală). Elevilor li se oferă un training
iniţial în restructurarea cognitivă ce presupune a-i
învăța să identifice gândurile negative automate. La
final, clienții primesc tema pentru acasă care le solicită
să înregistreze gândurile negative automate ce le-au
trecut prin minte în cinci situaţii sociale anxiogene.
c) Şedinţa numărul 2
Cea de-a doua şedinţă continuă cu antrena-
mentul deprinderilor de restructurare cognitivă. Ea în-
cepe cu verificarea temei pentru acasă care-i va
permite psihologului să realizeze o colecţie de gânduri
negative automate ce le-au venit în minte participan-
ţilor în diverse situaţii sociale. Aceste gânduri sunt no-
tate pe tabla magnetică. Colecţia de gânduri negative
automate (“Nu voi şti ce să spun!”, “Sunt un incapa-
bil”!) va fi folosită în scop didactic - pentru a introduce
conceptul de distorsiuni/erori cognitive. Erorile cog-
nitive sunt modalități simple de a gândi pe care majo-
ritatea oamenilor le folosesc pentru a înțelege lumea
complexă, dar care nu funcționează în interesul
ființelor umane. Erorile de logică cele mai frecvente
în cazul anxietății sociale sunt: gândirea dihotomică
(de tip totul sau nimic – “Ori țin un discurs perfect, ori
nu mai țin deloc!”), ghicirea viitorului (“Sigur o să mă
respingă dacă mă duc la ea!”), lectura gândurilor
(„Cei din public par plictisiți, sigur cred despre mine
că sunt un prost!”), etichetarea („Sunt un incapabil!”),
catastrofarea („Este groaznic că m-am poticnit în tim-
pul discursului!”) desconsiderarea pozitivului, supra-
generalizarea etc. Elevii primesc apoi lista de
distorsiuni cognitive și sunt invitaţi ca fiecare dintre
22 grafica: Răzvan Cosmin Vancea REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44