Page 104 - 2015_revista_noastra_nr_43-44
P. 104
Până să vie dânsul femeia și-a dat sufletul.” / “Îi DIDACTICA
rămăsese o mângâiere în Ana care semăna cu mă-sa,
dar în același timp o și ura, fiindcă din pricina unui niciodată din cuvânt.” În tot acest timp, Ana, chiar
copil s-a tras moartea femeii ce-i fusese reazămul dacă se discuta soarta ei, nu a intervenit în niciun fel,
vieții.”). preferând să tacă și să plângă într-un colț al încăperii.
CONTRAARGUMENTUL “Numai Ana tăcea mâlc și suspina ca o osândită care-
Ea este orfană de mamă, iar tatăl, stăpân al și așteapta verdictul...” Dacă ar fi vrut ceva anume,
unor mari întinderi de pământ, ursuz, căzut în patima cum ar fi să decidă singură pentru viitorul ei și al
băuturii, vede în Ana un dușman care îi poate știrbi fătului, ar fi putut măcar să deschidă gura și să zică
proprietatea prin căsătorie ( “Îi era frică mereu că un ceva, orice, care ar fi putut avea o oarecare influență
trăsnet din senin îi va zdrobi toată truda vieții.”). asupra discuției, și totul s-ar fi putut termina într-un
Trăind într-un astfel de mediu familial, Ana manifestă alt fel, dar nu avem de unde ști deoarece nu a făcut ab-
firesc tendința de evadare, iar calea pe care o alege este solut nimic ca să își schimbe soarta. În shimb, ea era
pe cât de frumoasă, pe atât de tragică: salvarea prin iu- foarte atentă la conversație, dovada constând în faptul
bire. Ana nu poate decide rațional deoarece lipsa dra- că “nimeni nu văzu cum înseninarea alungă spaima
gostei în viața sa o face să ia această decizie cu inima. din ochii ei, pe măsură ce cuvintele bărbaților se în-
De asemenea, și lipsa iubirii materne a fost resimțită moaie și se apropie.” Cu toate acestea, citatele de mai
și întărește ideea de evadere. Din păcate, aceasta nu a sus pot fi considerate probe indirecte și pot fi nebăgate
simțit nici măcar iubirea tatălui, deoarece el o bătea, o în seamă, dar dovada directă și de necontestat că Ana
înjura și o lua în bătaie de joc, considerându-și este direct responsabilă pentru destinul ei, constă în
pământurile mai importante decât ea. Astfel, ea se citatul următor unde ni se spune clar acest fapt:
gândește că tatăl nu îi vrea neapărat ei binele și îi “Singură Ana era zorită, tremura și se uita rugătoare
ignoră sfaturile. când la tatăl ei, când la Ion, îngrijorată că se vor
Ana a acționat ca o persoană independentă și despărți, fără a-i hotărî soarta sau a-i fi curmat
și-a ales singură calea, fără să știe ce are destinul suferințele.”
pregătit pentru ea. A ales să stea alături de Ion și să îl CONTRAARGUMENTUL
iubească, gândindu-se că așa, viața grea i se va mai în- Acesta poate fi considerat un argument, dar
veseli, ceea ce nu este deloc greșit. poate fi contraargumentat prin susținerea faptului că
Un al doilea argument ce ar putea susține că Ana nu s-a impus datorită fricii cauzate de bătăile frec-
Ana este direct responsabilă de soarta ei, ar fi acela că vente și grave primite chiar de la tatăl său, Vasile
ea nu face nimic pentru a-și schimba destinul. Întot- Baciu. Acest fapt era cunoscut de toată lumea și s-a
deauna, îi lasă pe ceilalți să îi hotărască viitorul, chiar ajuns chiar la stadiul în care preotul Belciug a încercat
dacă ea reprezintă subiectul principal al contradicțiilor. să ajute, sfătuindu-l pe Vasile, atât putând face, să în-
În majoritatea dăților, persoanele care au făcut așa ceteze, “Belciug îl lua repede, că face rău de-și
ceva sunt tatăl ei, Vasile Baciu, și viitorul ei soț, Ion stâlcește fata, c-a ajuns de râsul lumii…”. Chiar și în
al Glanetașului. Ca și exemplu poate fi dată scena de seara discuției, când Ana nu a zis sau nu a făcut nimic,
la preotul Belciug, din capitolul șase, “Nunta”: “Vasile Baciu, simțindu-se gâtuit, pleznea de mânie și,
Preotul, ca să-i arate lui Herdelea că izbândește ca să se răcorească, găsi un clenci Anei și o bătu iar
unde el nu a reușit, și ca să se și răzbune că îl încon- până o umplu de sânge...”. Toate acestea sunt dovezi
deiase și pe el în reclamație, a încercat să-i împace pe clare că Ana este supusă abuzului fizic și faptul că nu
Vasile Baciu și pe Ion. I-a chemat pe toți la biserică, încearcă să își schimbe soarta din cauza fricii.
Vasile a venit cu Ana, Ion cu Glanetașu și Zenobia, Abuzul este comportament agresiv sau
părinții lui. Vasile a spus că-i dă fata de nevastă lui Ion, necorespunzător îndreptat asupra copilului sau a cuiva
“Eu nu mă codesc deloc, domnule
părinte... Eu îi dau fata... Uite-o! Să
și-o ia și să fie sănătoși!”, dar acesta nu
a vrut să o ia fară zestre, “Nici eu nu
mă codesc, că m-ar bate Dumnezeu,
numai că vreau să știu ce iau și ce-mi
dă... Am dreptate, domnule părinte, ori
n-am?”. În final, Vasile s-a învoit să le
lase tot ce are după moartea sa, dar Ion
a ținut neapărat să primească totul
odată cu căsătoria. “În sfârșit Vasile
Baciu consimți să dea cinci locuri și o
pereche de boi, dar pământurile să fie
scrise pe numele Anei. Ion însă ținea
morțiș că-i trebuie toată moșia, deoa-
rece Baciu nu mai e în stare să o
muncească, fiind cam bătrân, și
încredințându-l că, drept recunoștință,
îi va purta de grijă și nu-i va ieși
REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44 grafica: Teodora Tudose 101