Page 105 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

DIDACTICA ajunge să cunoască inima soțului ei și cine se află cu
adevărat în aceasta, fata decide să rămână cu el, îndu-
rând toate chinurile fizice și psihice la
grafica: Ionelia Răduță care e supusă. Conștientizarea situației
dintre soțul ei și o altă femeie este, în
principiu, motivul ce o îndeamnă cel
mai mult la moarte, ducându-i dispe-
rarea la apogeu. Un motiv întemeiat ce
ar putea veni în minte multora dintre
voi ar fi copilul: într-adevăr, copilul
reprezită o responsabilitate și, așa cum
socotește și Ion, legarea ireversibilă
dintre el și soția sa. Dar acesta este și
conștientă că “Au mai fost și alte fete
cu copii din flori care totuși s-au
măritat, dar încă fata bogătașului Va-
sile Baciu?”. Ana ar fi putut să îl lase
pe Ion, să își ia copilul și să se întoarcă
acasă la tatăl ei, unde, datorită situației
sale economice optime, ar fi putut
găsi, mai devreme sau mai târziu, un
alt bărbat, ce ar fi putut-o iubi, pentru
care se află evident într-o situație inferioară și fără că sunt și cazuri în care un bărbat ce se căsătorește
apărare și care are ca rezultat consecințe fizice și / sau pentru avere ajunge să țină la soția sa (așa fiind, de
emoționale negative. Abuzul fizic este definit ca fiind exemplu, chiar cazul tatălui ei, Vasile Baciu, ce
orice injurie neaccidentală asupra copilului; altfel recunoaște că s-a căsătorit cu o femeie urâtă, dar
spus, abuzul fizic este provocarea suferinței unui copil bogată, la care a ajuns “să țină ca la ochii din cap”).
prin forță fizică. Comportamentul copilului abuzat CONTRAARGUMENTUL
fizic poate fi identificat după comportamentul de evi- Totuși, incapacitatea ei de a lua decizii și multe
tare și retragere (când Ana a stat retrasă într-un colț alte stări care o străbat pe Ana sunt simptome ale de-
din încăpere pe tot parcursul vizitei), temeri exagerate presiei post-partum. Pentru cei ce nu știți, depresia
față de unele persoane (nu se impune din cauza fricii post-partum este o tulburare psihică frecvent întâlnită
față de tatăl ei), plâns (“Ana, topită de rușine, plângea la mame, în primele luni de naștere (fără tratament,
înăbușit …”), dar și altele. Bineînțeles, aceste abuzuri putând dura chiar până la 7 luni după naștere). Situația
au avut și consecințe asupra Anei cum ar fi stima de dificilă în care e pusă Ana datorită conflictului dintre
sine scăzută și problemele în dezvoltarea personală. tatăl și soțul ei, dar și relația intimă dintre acesta din
Stima sa scăzută constă în faptul că, în general, copiii urmă și Florica. Împreună cu depresia post-partum au
cred că adulții au întotdeauna dreptate, tăcerea Anei ca rezultat tulburarea profundă îngreunându-i jude-
putând fi interpretată ca și un acord mut la tot ce s-a cata, gândirea, îngenunchind-o psihic. Ea nu mai
discutat pe parcursul vizitei. Problemele în dezvoltarea conștientizează, la un moment dat, situația din lumea
emoțională se referă la faptul că, pe parcursul vieții, exterioară ei, aceasta fiind incapabilă să judece lim-
cel ce a suferit un abuz simte că este dificil să își ex- pede, să ia decizii favorabile vieții sale, și cedează, pu-
prime emoțiile (indiferent dacă sunt pozitive sau ne- nându-și capăt zilelor. Printre simptomele depresiei
gative). post-partum se găsesc numeroase fenomene sesizabile
Ultimul argument ce justifică vina Anei asu- la Ana, ce ar putea confirma prezența acestei afecțiuni
pra propriului său destin este continuarea relației sale la femeie: așa cum am menționat anterior, unul este
cu Ion, în ciuda faptului că află că soțul ei este, de fapt, tulburarea gândirii și incapabilitatea de a lua decizii.
îndrăgostit de Florica. Ea decide să păstreze relația cu Un altul ar fi instalarea depresiei, ce îi înghite, într-un
flăcăul, deși aceasta conștientizează în numeroase oca- punct critic, sufletul Anei cu totul, în interiorul ei in-
zii adevăratele intenții ale soțului ei și iubirea sa stalându-se un gol imens: (”Simțea mereu că-i lipsește
fățarnică, ca exemple stând: episodul observat de Ana ceva”; “Își simțea inima seacă și goală ca o pungă
pe câmp, când zărește pe Ion îmbrățișând-o pe Florica zvârlită într-o margine de drum de un trecător
(și femeia rănită șoptește: “Nu mă iubește, tot nu mă nepăsător”). Un alt simptom ar fi incapabilitatea de
iubește.”), momentul de la nunta ei cu țăranul, când concentrare (“Fata auzea vorbele și nu le pricepea
sesizează apropierea curioasă dintre soțul ei și cealaltă rostul. Toate i se păreau ca prin vis”) și incapabilitatea
femeie: (“Ana tresări ca mușcată de viperă. Simți că prestării activităților zilnice, prima ce sesizează
nădejdile ei de fericire se risipesc și că ea se prăvălea, această schimbare fiind soacra sa, Zenobia, pe care
iar furtunos în aceeași viață nenorocită.”) și privirile “sila grea pentru tot ce o înconjura” a Anei îi stârnește
ce i le arunca Ion femeii iubite la nunta ei cu George revolta (“-Ai început să forfotești toată ziulica prin sat
Bulbuc când Ana “simțise de la începutul ospățului că și coalea-s toate baltă”.). Fata pierde în greutate (“Cu
Ion poftește pe Florica”. obrajii galbeni, subți, cu nasul subțiat”), prezintă
În ciuda faptului că fiica lui Vasile Baciu dificultăți în felul de a vorbi și a merge (“Mergea ca o
102 REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44