Page 18 - 2013_revista_noastra_nr_39-40
P. 18

ESEU
                         ESEU
                         ESEU
                         ESEU
                         ESEU
                   Frumuseþea -
                    Frumuseþea -
                    Frumuseþea -
                   Frumuseþea -
                    Frumuseþea - mutaþie a
                       Frumosului în societate

                                                          Moto:


                                           „A exista - adicã a colora afectiv fiece clipã. Prin
                                    nuanþe de sentiment facem nimicului o concesie de
                                    realitate. Fãrã cheltuielile sufletului am trãi într-un
                                    univers alb. Cãci “obiectele” nu sunt decât iluzii
                                                                                    Emil Cioran
                                                                                    Emil Cioran
                                                                                    Emil Cioran
                                    materiale ale unor excese lãuntrice.” Emil CioranEmil Cioran
                                                            Cu toate acestea, perioada cuprinsã între
             Georgiana CRIVÃÞ
             Georgiana CRIVÃÞ
             Georgiana CRIVÃÞ
             Georgiana CRIVÃÞ
             Georgiana CRIVÃÞ                               secolul al VI-lea ºi al XVI-lea mai este denumitã
                 clasa a X-a E                              “Evul Mediu întunecat”, datoritã cruzimii
                 clasa a X-a E
                 clasa a X-a E
                 clasa a X-a E
                 clasa a X-a E
                                                            caracteristice societãþii în acele vremuri.
                                                            Oamenii considerau atunci cã drumul cãtre o
                    Psihologia Frumosului
                    Psihologia Frumosului
                    Psihologia Frumosului
                    Psihologia Frumosului                   lume frumoasã se construia mai degrabã prin
                    Psihologia Frumosului
                    În concepþia lui Socrate, ,,frumosul nu îl  înlãturarea Urâtului, decât prin gãsirea
            cunoaºtem, ci îl recunoaºtem”. Oamenii par sã   Frumosului.
            se apropie de ceea ce ei gãsesc frumos, în              Renaºterea este, în sine, un drum cãtre
            speranþa cã vor mai urca o treaptã pe scara     perfecþiune iar, odatã cu apariþia ei, repune pe
            valorilor. Dar acest concept este mult mai      un piedestal idealul de frumuseþe. Începând cu
            profund decât lasã sã se vadã sau decât vrem    secolul al XV-lea, în ateliere se adunã portrete
            noi sã îl vedem. Acest concept este unul instabil,  de femei, reþinute mai puþin pentru prestigiul sãu
            într-o continuã schimbare, ce de-a lungul timpului
            a suferit multiple mutaþii. În timpurile noastre,
            frumuseþea exterioarã este exploatatã la cote
            maxime, cea interioarã fiind neglijatã.
                    Este un paradox faptul cã, deºi
            Frumosul este un concept ce nu poate fi
            cunoscut în întregime, acesta ne deschide uºa
            cunoaºterii.
                    Metamorfoza Frumuseþii
                    Metamorfoza Frumuseþii
                    Metamorfoza Frumuseþii
                    Metamorfoza Frumuseþii
                    Metamorfoza Frumuseþii
                    Schimbãrile prin care a trecut viziunea
            asupra frumosului sunt multiple ºi diverse.
            Nehotãrârea specificã omului, continua cãutare
            a frumuseþii ideale sunt doar câteva din motivele
            pentru care societatea încearcã sã impunã niºte
            stereotipuri ale frumuseþii, dar pe care le schimbã
            constant.
                    Încã din cele mai vechi timpuri,
            frumuseþea perfectã a fost consideratã imposibil
            de atins. În mitologia anticã, aceasta ºi-a întâlnit
            apogeul, fiind ridicatã la statutul de caracteristicã
            divinã. Venus-Afrodita era idealul de frumuseþe
            la care toþi râvneau, dar pe care nimeni nu o
            putea obþine. Conceptul frumuseþii zeificate a
            avut un impact puternic asupra omenirii, ce îºi
            lasã amprenta pânã în zilele noastre.
                    Evul Mediu este o perioadã a marilor
            schimbãri pe plan social, politic, economic ºi
            cultural. Arta capãtã o mai mare importanþã, mai           grafica: Diana Mazilu
                                                                       grafica: Diana Mazilu
                                                                       grafica: Diana Mazilu
                                                                       grafica: Diana Mazilu
                                                                       grafica: Diana Mazilu
            ales pictura, care nu mai are doar rol decorativ.               clasa a X-a F
                                                                            clasa a X-a F
                                                                            clasa a X-a F
                                                                            clasa a X-a F
                                                                            clasa a X-a F
                                                                      REVIST
                                                                      REVIST
                                                                      REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
              14
               14
                                                                                                . 39-40
                                                                                              nr
               14
              14
              14                                                      REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
                                                                      REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
                                                                                  NOASTRÃ
                                                                               A
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23