Page 13 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
„Vin în întâmpinarea imaginii mele ºi imaginea mea îmi vine în întâmpinare.
Henry Corbin
Henry Corbin
Henry Corbin
Îmi vorbeºte drãgãstos ºi mã îmbrãþiºeazã.” (Imn din Ginza - Henry CorbinHenry Corbin)
Imensa hipertrofie a eului îl face pe om reveriei se dedubleazã, echivalând cu o dilatare
sã se simtã univers ºi diversitate, prin percepþia a fiinþei: „Dad’dha! que ne puis-je animer cette
totalitãþii fiind posibilã analogia între extremele glace / Où sons de traits menteurs chaque nuit
Universului: finitul ºi infinitul. Remarcãm cã, atât tu me vois/ Oh, si pour te parler je pouvais
îngerul, cât ºi demonul, sunt douã feþe ale seulement/ Transfigurer mon être et descendre
aceleiaºi entitãþi primordiale, demonii fiind îngeri un instant.” (La chute d’un ange).
cãzuþi, care rãmaºi fãrã putere nu se mai pot Oglinda, care în aparenþã are doar funcþia
ridica în slavã. Ambivalenþa statutului pãmântean de reflectare fidelã, participã în realitate la o
ºi celest este ilustratã fidel în poezia „Întoarcerea apropiatã genezã a fiinþei reflectate prin dublarea
îngerului de umbrã” a lui Rafael Alberti, în care identitãþii, treptele eºalonate ale reflectãrii ºi
descoperim o altã ipostazã a îngerului. Demonul metamorfozãrii în oglindã fiind: „animer cette
se metamorfozeazã într-un înger al umbrei, care glace”, care aratã doar „traits menteurs” ºi
macinã sufletul îndrãgostitei: „Sunt îngeru-þi de „transfigurer mon être.”
umbrã, iubito, câteodatã./ Irup din cine ºtie ce
prãpãstii.”
Fiind un suflet sfâºiat de antagonisme,
care nu-ºi gãseºte liniºtea, sufletul romantic ne
îngãduie sã acceptãm cã inadaptabilitatea este
sursa celor mai multe atitudini ale romanticului
prin conflictul om-lume ale cãrui rezultate
interioare sunt însingurarea, izolarea ºi declinul
spiritual. Grosso modo, se vorbeºte despre o
inadaptabilitate pasivã, introspectivã ºi despre
una activã, care se exteriorizeazã în tipurile
romantice ale titanului, demonului ºi rãzvrãtitului.
Din sfera poemelor care au la bazã motive
luciferice, se remarcã ºi „La chute d’un ange”
(Cãderea unui înger) a lui Lamartine, care
prezintã ademenirea demonului ca o rãzbunare.
Îndrãgind în timpul peregrinãrilor pe pãmânt o
fatã deosebit de frumoasã, un înger este mistuit
de o pasiune arzãtoare, dorindu-ºi sã devinã
muritor: „Mon destin immortel, combien je le
maudis ! Ne pouvant t’elever, je brulai de
descendre/ D’abdiquer ce destin, pour t’egaler
a moi / Et de vivre ta vie en mourant comme
toi!”
Ca ºi Cãtãlina, Eloa aparþine regimului
selenar în cadrul cãruia este explicabilã
predispoziþia spre visare datoritã afinitãþilor cu
lumea aºtrilor. Contrastul el-ea dã o simetrie
perfectã, alternanþa masculin-feminin transcriind
o primã dedublare a eului poetic. Pe parcurs,
cele douã ipostaze se vor dedubla din nou
fiecare în parte, realizând „qvadruplarea” de grafica: Karla Veleaelea
grafica: Karla Velea
elea
grafica: Karla V
grafica: Karla V
grafica: Karla Velea
care vorbeºte Bachelard. clasa a XI-a F
clasa a XI-a F
clasa a XI-a F
clasa a XI-a F
clasa a XI-a F
Surâsul Cãtãlinei, care viseazã („Ea îl
privea cu un surâs”), este involuntar, ca ºi în „Clipã, zãboveºte, eºti atât de frumoasã!”
poezia „La chute d’un ange” a lui Lamartine: „Les (Faust - GoetheGoethe)
Goethe
Goethe
Goethe
deux’ coins indécis où cette bouche expire /Se
noyaient dans un vague où naissait le sourire”. Abordatã diferit în toate viziunile poetice,
Imaginea fetei pluteºte în: „vague”, „indécis”, problematica timpului stã în legãturã directã cu
„legér”’, „arrondi”, spre deosebire de Eminescu, mentalizarea noþiunii de „prezent poetic”.
Lamartine urmãrind efectul plastic, graþios ºi Dimensiune predilectã a spiritului romantic,
savant al dezordinii în somn. timpul delimiteazã spaþiul acþiunii fiind permanent
Oglinda dubleazã totul ºi, ca o reflectare în contrabalansare cu tendinþa eului liric de a
în oglindã a celui mai profund eu, proiecþiile domina infinitul ºi finitul simultan.
NOASTRÃ
A
nr
. 39-40
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40 9 9 9 9 9
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40