Page 20 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
a þine pasul cu ritmul alert al comunitãþii în care este constant în timp ºi spaþiu pentru cã
trãieºte, percepþia lui asupra valorilor este într- reprezintã intersectarea materialului ºi a
o continuã schimbare. Exteriorul ºi bucuria de imaterialului într-o atmosferã sacrã, echilibratã.
moment capãtã un loc fruntaº în topul prioritãþilor El este yin ºi yang, doar cã, în aceastã lume în
lui. Frumosul este o prezenþã subtilã în intelectul continuã modificare, alegem sã facem unele
fiecãrei persoane, ceea ce face ca dispariþia lui lucruri cu jumãtãþi de mãsurã, din dorinþa de a
sã fie, de asemenea, una subtilã. Cu toþii suntem þine pasul cu societatea.
antrenaþi cãtre superficial, ceea ce face ca De-a lungul istoriei, într-o societate
absenþa Frumosului sã nu fie uºor observabilã. mereu preocupatã de superficial, s-au afirmat
Din cauza tuturor acestor motive, Frumuseþea câteva personalitãþi ce îºi doreau sã vadã
a ajuns sã fie instinctual supraapreciatã. dincolo de aparenþe. De exemplu, Petrarca
Cu toate acestea, între cele douã vedea omul ca identitate. În timp ce frumuseþea
concepte existã o legaturã. Kant spunea cã era standardizatã, el a construit din imaginea
judecata valorilor este cea care introduce gustul iubitei sale propriul altar al Frumuseþii: ,,Graþie
estetic. Vârsta, educaþia, mediul social, toate cum rar din cer ni se cuvine,/ virtuþi cum n-a
influenþeazã perspectiva asupra ideii de vazut umana ginte,/ sub pãr de aur înþeleapta
frumuseþe. Interesul faþã de Frumos aduce cu minte/ ºi-ntr-o copilã frumuseþi divine”. Aºa o
sine niºte principii, pe baza cãrora putem decide contempla Petrarca în capodopera sa,
ce înseamnã Frumuseþea ºi ce þine de aceasta. ,,Canþonierul”. Frumuseþea ºi Frumosul fetei se
Frumuseþea poate fi strâns legatã de Frumos, uneau armonios, formând un întreg divin.
dar numai dacã noi ne dorim asta ºi dacã ne
Întoarcerea la Frumos
Întoarcerea la Frumos
Întoarcerea la Frumos
Întoarcerea la Frumos
gãsim timp pentru a ne analiza pe noi înºine ºi a Întoarcerea la Frumos
ne întoarce la primordialitate, unde cele douã Preluând ideea lui Dan Puric, aceea cã
concepte se unesc. Spre deosebire de Frumosul e capacitatea de a zbura, ne gândim
Frumuseþe, Frumosul rupe bariera timpului. El la debarasarea de monoton, de rutinã, de
viziunile în alb ºi negru. Frumosul e un portal
cãtre noutate, cãtre descoperirea eului ºi a
legãturii dintre obiectiv ºi subiectiv. El împarte
oamenii în douã categorii: ,,oamenii frumoºi” ºi
,,oamenii majoritãþii”. Ceea ce puþini realizeazã
este faptul cã Frumosul reuneºte calmul ºi
echilibrul pentru a crea o stare de beatitudine,
în afara graniþelor timpului. Într-o lume dinamicã,
într-o continuã cursã spre împlinirea materialã,
a avea timpul de a-þi analiza valorile, de a regãsi
Frumosul interior este o raritate. Aici intervine
diferenþa dintre omul frumos ºi omul majoritãþii.
Omul frumos cautã binele în orice, îºi creeazã
o lume proprie, ruptã de concepþiile mulþimii
delimitatã de graniþele Frumosului, unde diferenþa
este o normalitate. El îºi creeazã propriile
principii bazate pe Frumos. Citându-l pe marele
Beethoven: ,,Nu existã lege pe care sã nu o
încalci atunci când e loc pentru mai frumos”,
unele legi morale sunt subiective ºi fluctuante.
Acest tip de oameni gãsesc de cuviinþã a încãlca
o parte a eticii impuse de comunitate atunci când
îi gãsesc un substitut din sfera Frumosului.
În concluzie, împãcarea cu Frumosul
este o necesiate. Reconcilierea cu acest
concept înseamnã a ajunge ºi la apogeul
Frumuseþii, pentru cã aceasta din urmã este o
componentã a Frumosului. Serenitatea ce poate
fi cititã pe chip, subtilitatea unui gest simplu,
bunãtatea, au fost mereu treptele cãtre Frumos
ºi, implicit, cãtre Frumuseþe. Acestea sunt
însuºiri ce izvorãsc din interior, dar asupra
grafica: Beatrice Maria Alexandrescu
grafica: Beatrice Maria Alexandrescu cãrora s-a încercat ºi încã se încearcã
grafica: Beatrice Maria Alexandrescu
grafica: Beatrice Maria Alexandrescu
grafica: Beatrice Maria Alexandrescu
materializarea pentru ca oricine sã poatã fi
clasa a X-a A
clasa a X-a A
clasa a X-a A
clasa a X-a A
clasa a X-a A
,,frumos” într-o lume superficialã.
REVIST
REVIST
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
nr
. 39-40
A
NOASTRÃ
16
16 REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
16
16
16