Page 12 - 2017_revista_noastra_nr_47-48

ESEU Ioana Alexandra DIACONU
studentă în anul al III-lea
Facultatea de Sociologie - București

,,Sociologia infinitului mic”

sau despre ecoul

curentului Există ecou în sociologie? Există. Există ca o
consecință a acțiunii sociale, a fenomenelor și a teoriilor
etnometodologic care se propagă de la un nivel la altul și din care se nasc
alte asemenea lucruri. El trebuie înțeles dincolo de ba-
în sociologie nalul pe care îl reprezintă în activitățile cotidiene, din-

colo de timp și spațiu. Este, în consecință, legătura
dintre ceea ce este înăuntrul zidurilor și ce este în afara
Aplicații pe opera
lor. A asculta un ecou în sociologie însemnă a te elibera
lui Goffman ,Aziluri” și pe tine însuti, a privi din exterior, a interioriza ceea ce
,,Viața cotidiană ca iți este inaccesibil pentru a-l face accesibil.

spectacol”

“We are all just actors trying to control and
manage our public image, we act based on

how others might see us.”
Erving Goffman
De Erving Goffman am auzit prima dată în
anul I de facultate. Am descoperit la el ceva ce mă de-
terminase să studiez sociologia, ceva ce nu știam prea
bine cum se numește, și mă refer aici la acel spirit de
observație, cu care te naști sau pe care ți-l cultivi, și
care te face să înțelegi fenomenele din jurul tău puțin
diferit față de ceilalți. La acel moment m-a speriat fap-
tul că sociologia mi se prezenta mult mai științific
decât crezusem eu că e. Ulterior am înțeles că socio-
logia este atât de complexă încât îți oferă multe moduri
de a analiza, de a măsura, de a înțelege. Ce citeam la
el, felul în care se plasa în calitate de cercetător era
mult mai aproape de ce gândeam eu. De curând am
auzit de curentul etnometodologic și mi s-a părut că îl
regăsesc pe Goffman în descrierea sa, dar nu am
luat-o niciodată ca pe o temă de gândire, până acum.
Voi încerca să analizez nu ce a scris Goffman, ci cum
a făcut-o, având la bază teoria etnometodologiei.
Erving Goffman s-a născut în Canada, în 1922,
a fost sociolog și scriitor și a influențat prin întreaga
sa operă sociologia contemporană. Astăzi este consi-
derat ,,cel mai influent sociolog american al secolului
XX” (Fine and Manning , 2003, p. 34). ,,Viața coti-
diană ca spectacol” a fost publicată în 1956 și a avut
la bază lucrarea de dizertație a sociologului. El utili-
zează ca mijloc de prezentare a fenomenelor sociale
create prin interacțiune, dramaturgia. Metafora vieții
ca o scenă de teatru va concentra întreaga concepție a
cercetătorului despre interacțiunile umane.
Pentru a doua carte luată în discuție Goffman

10 grafica: Mădălina Bâra REVISTA NOASTRĂ nr. 47/48