Page 14 - 2017_revista_noastra_nr_47-48

ESEU Structurile de profunzime ale interacțiunii nu-
mite de Cicourel ,,procedee interpretative”, au rol ge-
timp surse de informare” (Cicourel, 1979). Problema nerator, pentru că permit identificarea situațiilor și
generală pe care o avansează este de a ști cum se com- apelul la normele adecvate, ori Goffman afirma ,,in-
portă actorul și cercetătorul față de diferite tipuri de divizii nu inventează lumea jocului de șah ori de cate
,,celălalt”. Cercetătorul observă că în lumea socială ac- ori se așează să joace șah (…), nici sistemul de
torul nu numai că se identifică cu un rol, dar încercă circulație pietonal ori de câte ori ies pe stradă”.
să-l înțeleagă și pe cel al alterității, ba mai mult rapor- Procedeele interpretative permit actorului să
tându-se la el. Această este de fapt ideea de bază de la mențină un sens al structurii sociale în cursul schim-
care pleacă Goffman în ,,Viața cotidiană ca spectacol”, bărilor intervenite în situații sociale, în timp ce regulile
pentru că el susține faptul că ,,celălalt” determină de suprafață sau normele atribuite acțiunii care se de-
,,eul”, dar și invers ,,eul” îl determină pe ,,celălalt”, iar rulează au o semnificație mai generală. În cele două
asta influențează toate aspectele vieții sociale de care cărți ale lui Goffman, procedeele interpretative oferă
se ocupă microsociologia. indicații privind comportamentul lingvistic și paralin-
Despre Goffman, Philippe Corcuff susținea gvistic al participanților la interacțiune, ceea ce face
,,Goffman s-a interesat cu prioritate de întâlnirile posibilă un soi de ,,programare” reciprocă a acțiunilor
obișnuite, de ceea ce a numit ordinea interacțiunii, în- acestora.
teleasă ca un domeniu al vieții sociale analizabil în ,,Demersul etnometodologiei pune accentul pe
mod autonom.” faptul că subiecții pot reflecta asupra acțiunilor lor și
Există totuși și aspecte din etnometodologie pe implicit, au posibilitatea de a-și schimba comporta-
care Goffman le interpretează într-o manieră proprie. mentul” (Rughiniș, 2007)
,,Dacă în etnometodologie accentul cade pe enunțurile
verbale și pe conștientizarea implicațiilor sociale ale
mesajelor transmise, în cazul lui Goffman tocmai
combinația dintre comunicarea verbală și cea non-ver- Bibliografie:
bală și mai ales simbolurile comunicării non-verbale Cicourel, Aron, 1968, The Social Organization of Juvenil Justice,
activate scenic și interacțional, constituie obiectul cen- New Brunswick and London, Transaction Publishers
tral al analizei.” (Lazăr Vlăscenu,2007) Corcuff, Philippe, Noile Sociologii, Institutul European
Consider că însuși Goffman se declară într-o Goffman, Erving, 2007, Viata cotidiană ca spectacol, Comuni-
anumită măsură etnometodolog când afirmă în ,, Azi- care.ro
luri” că ,,în fiecare societate există modalități preferate Goffman, Erving,2004, Aziluri, Polirom
în care doi indivizi pot să se apropie și să Rariță, Mihail, 2009, Teorii sociologie contemporane, Galati Uni-
interacționeze. Fiecare asemenea cadru de referință versity Press
pentru interacțiune poate fi, în același timp, sursă de Rughinis, Cosima, 2007, Explicația sociologică, Iași, Polirom
identitate, ghid pentru modul ideal de comportare și Ungureanu , Ion, 2002, Paradigme ale cunoașterii societății, Iași:
temei atât pentru solidaritate, cât și pentru delimi- Junimea
tare(…). Drept urmare, cel care studiază societatea Zamfir, Catalin, 2005, Spre o paradigma a gândirii sociologice,
poate folosi, pentru scopurile sale, aceleași metode pe Iași: Polirom
care le întrebuințează membrii societății pentru obiec-
tivele lor.” (Erving Goffman, 2004)

12 grafica: Codrin Vulpoiu REVISTA NOASTRĂ nr. 47/48