Page 13 - 2017_revista_noastra_nr_47-48

ECOU
a petrecut trei ani din viață studiind instituțiile totale
americane. El va utiliza studii de psihiatrie, memorii,
dar și observația participativă pentru a vedea el însuși
cum se desfășoară viața celor instituționalizați. Cartea
este alcătuită din patru eseuri după cum urmează:
,,Despre caracteristicile instituțiilor totale”, ,,Cariera
morală a pacientului psihiatric”, ,,Viața clandestină a
unei instituții publice”, ,,Modelul medical și spitaliza-
rea psihiatrică”.
Curentul etnometodologic
Etnometodologia este un curent al sociologiei
americane care începe să se facă cunoscut mai ales ca
un curent marginal și critic în anii 60. Este o știința so-
ciala care s-a constituit în opoziție cu sociologia pe-
rioadei și care se ocupa cu studiul microsociologic al
realității sociale. Din perspectiva acestei orientări, so-
ciologul nu ar trebui să se intereseze de o presupusă
lume reală, ci de efortul oamenilor de a crea un sens
comun al realității sociale. Problema fundamentală a
sociologiei o reprezintă, deci, identificarea metodelor
utilizate de către oameni pentru a crea sentimentul
unei ordini sociale (Zamfir,2005,134), impresia că
există reguli, definiții comune, norme sau valori. Ha-
rold Garfinkel, fondatorul etnometodologiei, și-a în-
ceput studiile universitare în 1946 la Harvard, sub
îndrumarea lui Talcott Parsons. În același timp, Gar-
finkel se iniția în fenomenologie, citindu-l pe Alfred grafica: Teodora Dobrițoiu
Schutz, astfel încât se consideră uneori că cele două
surse se află la originea etnometodologiei. reușeste să lanseze o teorie prin observație, dar într-o
Conform lui Philippe Corcuff <<în cuvântul manieră metodologică.
etnometodologie ,,etno” sugerează că un membru dis- Mai mult, aș spune că Erving Goffman a ,,co-
pune de cunoașterea simțului comun al societății sale, chetat” și cu sociologia cognitivă, un concept lansat în
iar ,,metodologie” că poate pune în acțiune aceste me- etnometodologie de Aron Cicourel. ,,Sociologia cog-
tode comune.>> (Philippe Corcuff, 2005) nitivă s-a impus în lumea științifică studiind compor-
Fiecare om este un sociolog, în ciuda faptului tamentele umane prin intermediul interacțiunii și
că procedurile de investigare a realității sociale pe care interconexiunilor dintre indivizi” (Rariță Mihail,
le utilizează sunt metode profane. Iar sarcina sociolo- 2009). Cicourel se va remarca mai ales prin lucrarea
gului de profesie este de a studia mecanismele elabo- sa de critică metodologică ,, Method and Measurement
rării fiecăruia. (Ungureanu și Costea, 1985, 268). Așa in Sociology”. E important de știut că dezvoltă dialo-
că sociologia profesională trebuie să funcționeze după guri și cu alți sociologi americani, printre care și Er-
aceleași scheme ca și sociologia profană, din moment ving Goffman. În ,,The Social Organization of
ce realitatea socială este construită sau produsă prin Juvenile Justice”, Aron Cicourel afirma: ,,structurile
proceduri ce aparțin ambelor tipuri. sociale pe care sociologii se străduiesc să le înțeleagă
Goffman surprinde în cercetarea sa presupun o cunoaștere a așteptărilor din planul secund
raționalitatea profană a acțiunii, modul în care actorul pe care membrii societății le utilizează ca pe o schemă
reușește să producă în activitatea sa curentă descripti- de interpretare pentru a realiza o recunoaștere ușoară
bilitatea lumii sale sociale, iar prin aceasta să se ma- și intangibilă a mediului.” (Cicourel, 1968, 15)
nifeste ca participant la producerea ordinii sociale. Atât în ,, Aziluri”, cât și în ,,Viața cotidiană ca
Mișcarea etnometodologică se definește având spectacol”, Goffman pune accent pe importanța
următoarele trăsături: ,,observarea realului, limitarea interacțiunii în cercetarea sociologică. Dacă în primul
obiectului (cercetătorul cunoaște terenul de cercetat caz, interacțiunea este utilizată ca metodă de studiu,
într-o manieră practică, pentru ca este membru al aces- cercetătorul însuși interacționând cu subiecții și în
tuia și. prin urmare, are toată legitimitatea de a stabili același timp observându-le felul de a interacționa în
limitele), acumularea cunoașterii (descrierea sensului instituțiile totalitare, în cel de-al doilea interacțiunea
pe cale de a se constitui în interiorul unui grup din este generatoare de cunoaștere a aspectelor sociologice
poziția de membru, cercetător, permite să se realizeze din viața cotidiană.
o cunoaștere riguroasă întru-cât, fiind poziționat în Studiul activităților practice furnizează socio-
timp și spațiu, nu-și pierde valabilitatea)” (Rariță Mi- logului un punct de plecare fundamental în studiul or-
hail, 2009). Pe acestea se fundamentează și cercetarea ganizării sociale. Tot Aron Cicourel este cel care
lui Goffman în instituțiile totale. El înțelege esența lansează și noțiunea de ,,competență interacțională”
mișcării entometodolgice și o conceptualizează astfel care semnifică ,,capacitatea de a recunoaște, primi,
încât să ajungă la o cercetare viabilă sociologic, adică trata și crea procese de comunicare, care sunt în același

REVISTA NOASTRĂ nr. 47/48 11