Page 105 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
sã fie clar, viu - pietrele preþioase trebuie sã
sclipeascã ºi pe foaia de hârtie, dar ideea cum
trebuie sã fie? Genialã? Inovativã? Pe placul
oamenilor? Prefer sã cred cã timpul îmi va
spune exact ce trebuie sã fac ºi cã momentan
exersez „cum sã fiu Eu”. ªtiu cã sunt în locul
potrivit pentru a înþelege mai bine ce înseamnã
un concept, o mutaþie, o colecþie de bijuterii,
dar totuºi e copleºitor când mã gândesc cât
de bunã trebuie sã fiu ca sã reuºesc ºi cât
de mult trebuie sã îmi storc creierii. Acum
dupã un semestru terminat cu note mai mult
sau mai puþin bune, am ajuns sã fiu mulþumitã
de faptul cã am reuºit sã îl termin.
Oraºul ãsta chiar mã face sã-mi
doresc sã fiu diferitã ºi sã stau mereu la pândã
dupã idei noi. Nu mi-a fost greu sã nu mã
pierd în New York în primele zile pentru cã
am vrut sã învãþ strãzile, sã le ºtiu ºi sã îmi
gãsesc locurile preferate. Am strãbãtut atâtea
strãzi pe jos printre zgârie-nori ºi magazine
grandioase doar ca sã îmi dau seama cã eu
chiar sunt aici ºi cã oraºul ãsta e noua mea
casã cu noi amintiri, idei, oameni ºi cu un alt
ritm. Poate vã întrebaþi de ce toatã lumea aici
e pe fugã ºi mereu spune cã nu are timp. E
atât de enervant sã îþi petreci câte douã ore
în fiecare zi în metrou ºi câteodatã mai multe
din cauza traficului pentru o distanþã care
poate fi parcursã cu maºina în 20 de minute.
Oamenii mai sunt pe fugã aici ºi pentru cã tot
timpul trebuie sã fie în diferite locaþii, la evenimente noi, sã se informeze, sã vadã, sã se inspire.
Pentru temele mele de la ºcoalã a trebuit sã merg la muzee ºi sã desenez piese din diferite epoci
sau sã merg la un magazin ºi sã continui prin desen o colecþie a unei case de bijuterii ºi tot felul de
alte idei. Profesorii nu ne dau prea mult timp liber pentru cã asta înseamnã sã ne ieºim din ritm ºi
sã pierdem idei importante. De aceea, am învãþat cã inspiraþia o putem gãsi în operele de artã ale
anticilor sau în evoluþia tehnicilor de-a lungul istoriei. Am strãbãtut toate epocile prin muzeele
imense din New York ºi aºa am acumulat informaþii preþioase pe care le voi împrospãta cu fiecare
experienþã nouã.
Unul din proiectele finale a fost sã creem un set asortat cu un pandantiv ºi o pereche de
cercei cu designul nostru. Conºtientã de faptul cã încã nu ºtiu tehnicile de poziþionare a pietrelor
preþioase în metal, am vrut sã dau culoare piesei mele prin folosirea unor mãrgele simple. Cerceii
sunt realizaþi în argint ºi sunt inspiraþi de pânza de pãianjen. Tehnica folositã este decupajul în
metal, pe care am învãþat-o semestrul acesta ºi pe spate au ataºaþi un suport tip cui. Pentru
început a fost „o idee destul de ingenioasã ºi curajoasã” - îl citez pe profesorul meu. Semestrul
urmãtor, la toate tehnicile învãþate
pânã acum se vor mai adãuga
altele mai complicate ºi tot aºa pânã
când voi înþelege toatã magia
bijuteriilor.

Uniriºti, nu renunþaþi la
gândurile frumoase pe care le aveþi
pentru viitorul vostru ºi nu uitaþi cã
„cel mai important lucru pe care îl
învãþãm la ºcoalã e faptul cã cele
mai importante lucruri nu pot fi
învãþate la ºcoalã”. (Haruki
Murakami)

REVIST
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40 101
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
nr
. 39-40
A
NOASTRÃ
101
101
101
101