Page 100 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

CRONICÃ DE FILM
CRONICÃ DE FILM
CRONICÃ DE FILM
CRONICÃ DE FILM
CRONICÃ DE FILM
Cristina BÎLEA
Cristina BÎLEA
Cristina BÎLEA
Cristina BÎLEA
Cristina BÎLEA - absolventã CNU
masterand U.N.A.T.C."I.L.CARAGIALE" - Bucureºti - secþia Scenografie
colaboratoare a mai multor reviste de specialitate, critic de film
Calul din T
Calul din Torino
Calul din Torinoorino
Calul din T
Calul din Torinoorino
Ungaria 20111
Ungaria 201
Ungaria 201
Ungaria 2011
Ungaria 20111
Regie
Regie
Regie
Regie
Regie: Béla Tarr, Ágnes
Hranitzky
Scenariu
Scenariu
Scenariu: László
Scenariu
Scenariu
Krasznahorkai, Béla Tarr
Imagine
Imagine
Imagine: Fred Kelemen
Imagine
Imagine
Muzica
Muzica: Mihály Víg
Muzica
Muzica
Muzica
Distribuþia
Distribuþia
Distribuþia: János Derzsi,
Distribuþia
Distribuþia
Erika Bók, Mihály Kormos
„Calul din Torino” („A torinói ló”) este un film pentru cei care nu îºi imagineazã Apocalipsa
ca pe un sfârºit violent ºi terifiant, ci ca pe o stingere treptatã, o deprimare mutã, care se infiltreazã
în tot ce e viu.
Cea mai recentã producþie a lui
Béla Tarr se pare cã va fi ºi filmul care îi
va încheia cariera, deoarece cineastul
maghiar se teme cã de aici înainte nu
ar face decât sã se repete. Într-adevãr,
dupã cele douã ore ºi jumãtate de
scufundare într-o lume monocromã, cu
totul lipsitã de speranþã, e greu de
conceput cã cineva ar mai putea face
vreodatã film, cã mai este ceva de spus.
„Calul din Torino” este considerat a fi
miezul operei sale cinematografice, o
ºlefuire pânã la esenþe a cinemaului,
proces pe care Béla Tarr îl duce poate
prea departe, ultimele scene ale filmului
aducând nefericit de mult cu o piesã de
teatru filmatã.
Filmul are ca sursã de inspiraþie întâmplarea care a marcat începutul demenþei filosofului
german Nietzsche: în 1889 la Torino,
acesta asistã la biciuirea unui cal pe care
îl protejeazã cu trupul sãu de furia
stãpânului, îºi pierde cunoºtinþa ºi apoi
înnebuneºte, petrecându-ºi ultimii 10 ani
de viaþã în tãcere. „Nu ºtim ce s-a
întâmplat cu calul” ne spune naratorul
din prologul filmului, iar Béla Tarr pare
sã reconstituie din imaginaþie viaþa
animalului ºi a stãpânului lui. „Calul din
Torino” se raporteazã prea puþin la istoria
personalã a lui Nietzsche, în schimb
este îmbibat de ideea unui Dumnezeu
mort, absent.
Acþiunea se petrece într-un loc izolat,
la momentul povestirii rãscolit de un vânt

REVIST
REVIST
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
nr
96
. 39-40
96 REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
96
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
NOASTRÃ
A
96
96