Page 102 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
Cum am devenit bohemian
Cum am devenit bohemian
Cum am devenit bohemian
Cum am devenit bohemian
Cum am devenit bohemian
Florin DRÃGHICI
Florin DRÃGHICI
Florin DRÃGHICI
Florin DRÃGHICI
Florin DRÃGHICI
Absolvent al CNU (promoþia 2002, profilul matematicã-
informaticã). A plecat la Praga într-un stagiu de practicã
cu organizaþia studenþeascã AIESEC dupã facultate.
Lucreazã ca dezvoltator software pentru Barclays.

cã ursuzenia specificã s-a clãdit subversiv de-
a lungul secolelor ca o reacþie împotriva
dominaþiei strãine ºi are un oarecare farmec
pervers (câþi dintre noi povestim despre un
chelner amabil?).
Majoritatea localnicilor pãrãsesc oraºul
în weekend. Cum ieºi din zona turisticã nu e
La prima gustare, berea cehã nu nici þipenie. Când vãd pe câte cineva, aproape
impresioneazã, e de o normalitate dezarmantã cã-mi vine sã-i dau bineþe, cum se face la þarã,
ºi chiar un pic mai puþin alcool. ªi totuºi, la prima cu tradiþionalul ,,Dobry den” deºi cel mai probabil
reîntoarcere acasã, berea mea preferatã mi s-a e unul dintre strãinii rezidenþi, care fac aproape
pãrut a fi un sifon sinistru cu aromã de ,,amar”. de 10% din populaþia oraºului. Fiecare ceh care
Ca orice lucru de bun simþ pe lumea asta, printre se respectã deþine o ,,casã de vacanþã” care
care ºerveþelele de hârtie sau zacusca fãcutã poate varia de la un ºopron, la o vilã, fiind de
de mama (fiecãruia), berea cehã e importantã obicei ceva relativ modest. Scopul nu e sã
atunci când lipseºte. încingã grãtarele, ci mai degrabã sã fie activi în
Locuiesc la Praga de ºase ani ºi nici mie naturã.
nu-mi vine sã cred. O posibilã explicaþie ar putea Cu cel mai mare consum de bere din
fi tocmai aceastã normalitate cu care te lume ºi o bucãtãrie tipicã, ce o face pe cea din
obiºnuieºti, care-þi lipseºte când ajungi în alte Ardeal sã fie un fel de mâncare de regim, v-aþi
locuri. Nu mã înþelegeþi greºit: un loc ,,anormal” imagina ºi cele mai mari burþi din lume. Ei bine
nu e neapãrat în România, cu toate problemele cehii sunt foarte sportivi ºi surprinzãtor de supli.
ei, ci ºi mai în ,,vest” unde e fie prea scump, Am colegi care dimineaþa merg la fitness, în
prea aglomerat sau pur ºi simplu prea ,,perfect”, pauza de prânz aleargã 10km ºi seara la bere
genul de loc în care þi-e dor ca ceva sã meargã ºi genunchi de porc, bine meritate! La ultimul
prost doar ca sã mai taie din plictisealã. recensãmânt cehii s-au declarat doar în procent
Ei bine, Praga fiind cam în centrul de vreo 20-30% religioºi. Cu toate astea se
Europei împacã ambele tabere ºi o face destul bucurã de zilele libere, majoritatea evenimente
de discret, într-o þarã parcã prea micã pentru religioase. Bunãoarã, aici nu vine Moº Crãciun,
grandoarea medievalã a fostei capitale a ci bebeluºul Iisus. Surprinzãtor este cã porcul
Imperiului Roman de Apus. În mod ironic, deºi dispare la Crãciun ºi masa tradiþionalã este crap
Praga are o poziþie atât de centralã, ultimele cu salatã de cartofi. O sãrbãtoare mai atractivã
secole i-au sufocat spiritul prin dominaþia pare a fi Moº Nicolae zis Mikulaº. Pe 5
germanilor ºi ulterior a comuniºtilor. Apoi mai decembrie se umple oraºul de Moºi care sunt
este ºi situarea geograficã, într-un fel de însoþiþi de câte un înger ºi un demon, costumaþi
depresiune dintre Carpaþi ºi Alpi, colacul de cu migalã, care le cer socotealã copilaºilor
peste pupãza izolaþionismului ceh. despre purtarea de peste an ºi le dau dulciuri
Pentru un turist de weekend în Praga, sau îi sperie.
cehii sunt aproape inexistenþi. Centrul vechi, un Crãciunul acesta o sã abandonez unul
fel de arhetip pentru decoruri din cãrþile cu dintre crapii rotofei scoºi la vânzare în cãldãri
poveºti, a fost vãzut de ochii mercantili ai enorme pe marginea trotuarului ºi n-o sã-l
investitorilor dupã revoluþia de catifea ºi se pare eliberez în Vltava cea duios pieptãnatã de Podul
cã este deþinut cu precãdere de ruºi ºi italieni. lui Carol. Mã întorc acasã, sã-mi ,,normalizez”
Cehii sunt destul de reticenþi cu strãinii ºi dorul de familie, de prieteni ºi de colinde (cât
ospitalitatea lor este renumitã, sublimã chiar, timp nu e ,,Domn Domn sã-nãlþãm”). Iar dorul
prin faptul cã nu existã. În ultimii 20 de ani de berea cehã îmi va fi estompat cu siguranþã
lucrurile s-au schimbat încet, dar sã nu uitãm de un vinuþ Vrâncenesc de-al nostru.
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
nr
. 39-40
NOASTRÃ
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
A
98
98 REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
98
REVIST
98
98