Page 108 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
CNU ÎN LUME
Dacã cineva mi-ar fi spus cã civilizaþia
dezumanizeazã, l-aº fi scos rãspunzãtor de
blasfemie, dar într-o lume ca a noastrã în care
totul este relativ, adevãrat ºi implicit, permis, am
avut ocazia sã aflu ºi contrariul. Prezumþia de
la care s-ar porni ar fi cã am ajuns în Africa ºi
am vãzut bãºtinaºi murind de foame, insalubri
prin lipsa educaþiei ºi fericiþi la limita prostiei,
ghiftuiþi cu malnutriþie – total ERONAT. Ajungând
la „mama” Africa am cunoscut nenorocirea
concepþiilor - invenþiile omului modern, stãpânul
evoluþiei, ºi totul se rezumã la un singur cuvânt:
AP
AP
APARTHEID
APARARTHEIDTHEID. Sau poate nu atunci am cunoscut
APARARTHEIDTHEID
pentru prima oarã, dar poate atunci am avut
oarecare privire de ansamblu asupra efectelor
pe care le are o ideologie impusã, chiar la o cunoºtinþe, lumea mea de cartier era întreagã
distanþã de o generaþie - experienþa mea fugarã prin prezenþa acestor oameni, nu am susþinut
fiind înregistratã în raport cu urmele de comunism niciodatã aceasta ideologie, dar albii cu aceleaºi
încã rãmase în România de astãzi (numai cã în
concepþii ca ºi mine erau puþini, iar noi nu am
cazul nostru „soluþia salvatoare” a venit din ieºit în stradã... Schimbãri la nivel înalt?!
interior, pe când în cazul sud-africanilor a venit Schimbãrile vizibile erau aici, în mijlocul
- mai mult sau mai puþin verdic din punct de populaþiei, nu pe nu ºtiu ce hârtii: nu era posibil
vedere istoric - din partea unor aºa-ziºi sã cumperi de la acelaºi magazin cu un negru,
coabitanþi, nou-veniþi, care s-au impus pe un darãmite sã stai în casã cu el... au fost practic
Apartheidul
Apartheidul
Apartheidul
teritoriu în mod clar, nu al lor), Apartheidul Apartheidul (care daþi afarã din oraºele noastre (viaþa mea s-a
1
în limba afrikaans înseamnã „separare”) este rezumat la Cape Town, aºa cã am putut fi în
2
un sistem social, politic ºi economic rasist, temã...) – erau aduºi cu shuttle-urile la prima
impus de guvernele minoritãþii albe din Africa de orã din zi la fabrici, uzine, ferme, iar apoi scoºi
Sud de-a lungul secolului XX. Apartheidul din oraº... dupã ora 15:00 nu prindeai picior de
prevedea segregarea raselor (locuirea negru prin împrejurimi. Groaznic! ªi ca sã
separatã), iar majoritãþii negre i se interzicea, spunem apartheid-ul a fost desfiinþat, dar tot pe
printre altele, dreptul la vot ºi libera circulaþie. În hârtie! Nu poþi renunþa la o mentalitate pe care
sens larg, apartheidul desemneazã politica de ai impus-o în baza unor simple acte, cel puþin
separare a comunitãþilor etnice sau rasiale nu în cadrul generaþiei mele, nu...! Mai mult, din
diferite. Apartheidul era practicat în Africa de Sud acte ºi legi a dispãrut apartheid-ul din punct de
de mulþi ani, dar abia în 1948 a luat o formã vedere etnic, dar economic, educaþional... astea
juridicã, fiind susþinut de legi ºi a fost pãstrat sunt marile probleme actuale ale Africii de Sud,
pânã în 1990-1994, când s-au organizat primele una derivând din cealaltã: negrii sunt buni
alegeri libere. (Wikipedia) meºteºugari, dar asta îi ajutã doar pentru
Ca adaos la nuanþa oficialã data subzista, nu pentru a rãzbate într-o lume ºi aºa
fenomenului ideologic aº þine sã menþionez presãratã cu relicve ideologice ºi tot felul de alte
mãrturia doamnei X, care ne-a însoþit în cadrul rãutãþi. ªtiþi ºi dumneavoastrã, cei care aþi
turului Peninsulei Capului, trãirile definesc un participat la acest congres , cã numai educaþia
3
timp, iar oamenii definesc trãirile: „ªi ce dacã v-a permis sã ajungeþi aici... ºi totul porneºte de
eram albã? Aveam prieteni negri, vecini, la acces... ce acces la educaþie e ãsta, un singur
profesor la cincizeci de copii ºi asta unde existã
ºcoli, spaþii în care sã fie posibilã educaþia... ca
sã nu mai spun de lipsa manualelor, de
schimbãrile curriculare ºi de salariile mizere din
învãþãmânt, un profesor câºtigând 10.000 de
ranzi (=4900 ron) pe an...”. Am cunoscut negri
chelneri, agenþi de circulaþie, ºoferi,
meºteºugari, vânzãtori – la un pol, la celãlalt –
laureaþi ai premiului Nobel pentru Pace
(arhiepiscopul Desmond Tutu), înalþi comisari ai
ONU pe probleme juridice (Dr. Navi Pillay) ºi
alþi demnitari, membri ai guvernului sud-african,
dar am avut onoarea sã cunosc ºi negri sãrmani,
care pe timp de noapte se transformã în
REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
104
104
104
104
104