Page 13 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)

MOD / MODEL
Paula APETREI clasa a XII-a E

Cine suntem? Moduri

prin care este percepută

propria imagine

Sunt ceea ce cred eu? Sau sunt ceea ce văd Revenind la relația cu grupurile, la legătura in-
ceilalți? Sunt ceea ce arăt societății sau ceea ce păstrez divid-societate, după cum am amintit mai sus, ceea ce
pentru momentele de singurătate? arătăm „lumii” este doar o parte a noastră, existând și
Cu atât mai greu de răspuns la aceste întrebări, un strat de profunzime. De fapt, ceea ce arătăm lumii
cu cât ele sunt privite din perspectiva unei adolescente. este doar o latură alcătuită din „măști” create pentru a
Iar o definiție subiectivă pentru această ipostază a putea juca roluri în colectivitate în funcție de cerințele
omului, adolescența, nu este deloc una concretă. O celor din jur și de ceea ce dorim să părem pentru cei
existență influențabilă, în proces de cristalizare, dez- din jur. Vom juca un rol la locul de muncă determinat
voltare, cu visuri (viitoare realități și viitoare regrete), de cerințele acestuia (de exemplu bancherul serios,
cu înclinații și trăsături care încă nu reprezintă eul amabil, paznicul dur), un rol în familie, un rol în gru-
final. În această perioadă a vieții se află un punct de pul de prieteni etc. Putem juca oricâte astfel de roluri
plecare în discuția despre propria identitate: anturajul. în funcție de nevoile noastre în societate. Deși sunt nu-
Anturajul reprezintă un mod prin care putem mite „măști”, ele fac parte din noi: reprezintă
fi percepuți. Oamenii cu care ne petrecem timpul, cu proiecțiile propriei minți asupra anumitor situații, pos-
care avem lucruri în comun, în compania cărora ne turi, așteptări din jur. (Toate aspectele amintite în le-
place, să fim sunt o sursă exterioară de caracterizare. gătură cu rolurile sociale sunt dezvoltate de psihologul
După cum este și vorba „Spune-mi cine sunt prietenii
tăi și o să îți spun cine ești”, există tendința de a ne
apropia de persoanele cu care avem compatibilități.
Acest lucru este normal și ne ajută să ne identificăm
cu anumite valori pe care le împărtășim cu cei
apropiați.
Un conflict apare în momentul în care dorim
să facem parte dintr-un grup care nu ne definește cu
adevărat, dar care pare că ne va aduce ceea ce ne
dorim. Bineînțeles că trebuie să ne integrăm în acesta,
să facem schimbări. Apare presiunea socială, persoana
în cauză ajunge să facă lucruri care convin grupului și
își însușește comportamente, valori care nu o definesc
sau care o pot pune în pericol (crezând că va obține
ceea ce își dorește: validare, acceptare, importanță).
Așadar, modul în care suntem percepuți este
influențat de persoanele cu care stăm. Ele ne pot duce
spre bine sau spre rău, ne pot atrage către valori umane
sau ne pot impune anti-valori pe care ni le însușim,
care devin parte din noi fără să ne ajute emoțional sau
psihic. Modul în care ne percepem, dar și în care sun-
tem percepuți, depinde clar de cei din jur, de
comparația cu ei. Da, putem fi și ceea ce credem, ceea
ce vrem, cum putem fi în același timp și cu totul
altceva, depinzând de perspectivă. Suntem o sumă a
propriilor concepții și a nenumărabilelor perspective
externe; ele se intersectează și creează proiecții ale
propriei persoane în diferite momente, situații, discuții
din care se desprind anumite trăsături de bază (curaj,
bunătate, timiditate) și trăsături „secundare”, ce stau
la discreția celui ce ne observă.

REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54 grafica: Irina Năstase 9