Page 26 - 2018_revista_noastra_nr_49-50

ESEU Prof. Daniela PLĂIAȘU

Despre spiritualitate

arhetipală în “MIORIȚA”

Text suport - varianta Alecsandri

Moto:

1. „Desigur, nu vrem să spunem că Miorița sintetizează toate caracteristicile geniului
românesc. Dar adeziunea întregului popor la această capodoperă folclorică rămâne totuși
semnificativă, și nu se poate concepe o istorie a culturii românești fără o exegeză a acestei
solidarități.” (Mircea Eliade „De la Zalmoxis la Genghis-Han”)

2. „Viața curge fără folos spiritual atâta timp cât individul nu se întreabă asupra rostului
și întinderii sinelui său.” (Petru Ursache – „Miorița – dosarul mitologic al unei capodopere”)

Am simțit o copleșitoare responsabilitate um- de înmormântare, în concepția arhetipală asupra tre-
brită de o apăsătoare neputință de fiecare dată când am cerii care este moartea și în elementele simbolice ale
predat „Miorița”, în primul rând pentru că am văzut pragurilor în care viața trece în moarte și mai apoi în
întotdeauna în această capodoperă folclorică un vehi- diversele ipostaze ale nemuririi.
cul temporal multistratificat cu vestigii spirituale din Mi s-a părut, de-a lungul celor câteva decenii
întreaga existență a înaintașilor noștri, de la haina de activitate ca profesor de literatură, adică în mod
epică medievală: „Unu-i moldovan/Unu-i ungurean/Și fundamental de putător al cuvintelor, deci al crezurilor
unu-i vrâncean.”, până la străvechea mistică a profe- unor morți din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat
siei defunctului, care e atestată prin obiectele găsite în către generațiile de azi, că aș atinge un Sfânt Graal al
morminte încă din zorii umanității; de la confluența interpretării literare dacă aș găsi o cheie care să des-
spiritualității mioritice cu mituri de la începuturile scri- chidă un drum spre o interpretare unitară și profundă
sului sau chiar aparținătoare tradițiilor orale din vechi a fabuloasei noastre „Miorița”. Desigur, materialul de
spații spirituale ale omenirii până la conturarea, prin față este doar pentru a fixa în scris încă una din încer-
regiunile din Europa în care a fost găsită, a marilor tra- cări..., poate chiar într-o tonalitate minoră, pentru că
see ale transhumanței, dar și ale iradierii unei culturi, demersul ce leagă toate elementele de semnificație ale
religii, etici ancestrale și ale unei viziuni filosofice baladei pe care vreau să le aduc în discuție este cel sti-
asupra morții la fel de vechi. listic.
„Miorița” este un fenomen folcloric unic prin Din momentul descoperirii și publicării bala-
interesul uriaș pe care tema și principalele sale motive dei în secolul al XIX-lea, dezbaterile, polemicile
l-au generat în istoria poporului nostru, ea circulând aprinse pe diverse probleme au scris deja o istorie
pe teritoriul românesc în peste o mie de variante. Din- foarte groasă a receptării acestei fabuloase opere de
tre acestea multe sunt aparținătoare colindului, unele artă, de la interpretări strict folcloristice, la catedrala
structuri sunt regăsite în bocete la înmormântarea ti- filosofico-stilistică a Spațiului mioritic a lui Lucian
nerilor necăsătoriți, câteva, pe teritoriul transilvănean, Blaga, de la tocirea înfiorătoare a sensurilor prin ne-
chiar în cântece de leagăn. Colindele și bocetele sunt numărate neinspirate abordări didactice până la crea-
specii cu o mare capacitate de conservare a unor struc- rea unei mioritologii uneori cu inflexiuni naționalist –
turi mitice și a unor viziuni escatologice arhetipale. extremiste, lucruri care arată cât de vie este această
Apartenența acestei magnifice creații populare operă nu numai strict în teritoriu literar, ci și în cel al
la spațiul sud-est european, unde, așa cum subliniază istoriei unei teme abisale a multor componente ale cul-
Mircea Eliade în cartea „De la Zalmoxis la Genghis- turii și civilizației noastre, dar și de legitimare a noas-
Han”, multe elemente de cultură arhaică au tră ca români.
supraviețuit în tradiții, folclor, etnografie, existând în „Miorița” e „o cântare suprafirească” (Petru
acest areal chiar zone atât de conservatoare, în care Ursache „Miorița – dosarul unei capodopere”, Ed.
elemente mitice dispărute în Grecia lui Homer încă Eikon, București 2015, p. 239) despre nerisipire, e
mai supraviețuiau la începutul secolului al XX-lea, ipostaza folclorică arhetipală a ceea ce Eminescu va
m-a făcut să acord atenție căutării arhetipurilor și să cere pentru recuperarea ființei sale „Ca să pot muri
caut a decodifica elemente semantico-stilistice într-un liniștit pe mine/Mie redă-mă” sau ceea ce Eliade va
mod apropiat de cel ce funcționează în basme, ritualuri numi „înseninarea morții”.
24 24 REVISTA NOASTRĂ nr. 49/50