Page 117 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

CALENDAR UNIRIST

aceste persoane au rămas până la sfârșit ca un grup
compact de scriitori, partea responsabilă cu redarea ar-
tistică a acțiunii decisă de creierul global al clasei
noastre, mod prin care s-a alcătuit întregul roman. De
multe ori făceam compromisuri și foloseam părți din
mai multe lucrări, iar acesta cred că este un exemplu
mai mult decât ilustrativ al unei mini-societăți artifi-
ciale formată din elevi de 15-16 ani care decid că me-
rită să își lase orgoliile, frustrările, neajunsurile
personale pe cât posibil la o parte pentru a crea ceva
ce transcende viața, și anume, artă. Și exact așa s-a în-
tâmplat, ajungând la aproximativ un an după prima oră
a atelierului de scriere să ne depășim obiectivul pe care
ni l-a sugerat doamna profesoară (“Dacă vă dați silința
și iese ceva bun, poate trecem povestioara în revistă, resul, participând ca invitați la evenimentul susținut
cine știe...”) și să ajungem la performanța pe care mulți de clasa [pe atunci] a X-a F, la data de 16 mai 2014.
dintre noi au visat-o, dar nu reușeau să și-o închipuie Astfel, printre profesorii susținători ai proiectului care
realizabilă, de a lansa un roman. au fost rugați să adreseze publicului câteva cuvinte, se
Așa cum explică doamna profesoară Daniela află, în ordinea cronologică a apariției, domnul direc-
Plăiașu, coordonatoarea proiectului, în Postfața roma- tor Cornel Noană, doamna profesoară de limba ro-
nului, “«Nu mă lăsa să știu» este rodul unui experi- mână, coordonatoara proiectului, Daniela Plăiașu, dna
ment didactic, la baza căruia stă tehnica «atelierului profesoară de limba engleză Luminița Ciocâldău,
de scriere», a pașilor unei narațiuni votați de un colec- doamna profesoară de limba română Crina Capotă,
tiv de scriitori, respectiv elevii clasei [pe atunci] a X- dna profesoară de limba franceză Crenguța Stanciu,
a F, de la Colegiul Național «Unirea», Focșani. Istoria domnul profesor de filosofie Vasile Chiper, doamna
dorinței mele de a realiza o astfel de narațiune este mai profesoară de limba română Janet Popoiu, dar și
veche, eforturile pe care le-am făcut cu diverse grupuri doamna inspector de limba română Silvia Chelariu,
de elevi s-au concretizat cel puțin în două materiale doamna profesoară de limba română Ileana Croitoru,
interesante pe care le-am publicat în Revista Noastră: de la Liceu Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui
este vorba de München, 11 octombrie 1825 de Irina și doamna profesoară de limba română Anișoara Pițu,
Chriță, apărut în numărul 31-32 din anul 2009, și de la școala „Duiliu Zamfirescu”, Focșani. Pe lângă
Mekong de Beatrice Alexandrescu și Ionelia Cotonea, acești stimabili invitați, au mai spus câteva cuvinte
în numărul 39-40 din 2013. scriitorii principali ai romanului, Larisa Elena Simion,
După șapte ani de încercări, ceva s-a întâmplat, Pîrlog George Alexandru și Dragoș Dimoftei, urmați
poate chiar legat de cifra acesta fatidică și am avut apoi de alți elevi de seamă ai Colegiului Național
șansa de a mă întâlni cu niște copii destul de „Unirea”, care au intrat în contact cu romanul,
disciplinați care au stat foarte răbdători să votăm toate împărtășindu-ne recenziile lor. Dintre aceștia, îi amin-
datele esențiale ale personajelor, coordonatele spațio- tim pe Codrin Ghidiu, Beatrice Alexandrescu, Ioana
temporale, acțiunea în foarte mare parte și au notat cu Alexandra Diaconu împreună cu Ica Dumbravă, dar și
grijă tot ce am votat. Apoi, acești filologi în devenire, șefa clasei a X-a F de atunci, Denisa Grama.
talentați și perseverenți (...) au discutat, au organizat Fiecare invitat de seamă și-a exprimat opinia
materialul și au ales primii redactori care au alcătuit personală despre roman, ilustrându-ne printr-un mic
varianta brută a materialului. Aici cifra șapte s-a do- discurs modul prin care au perceput acest proiect
vedit iarăși de bun augur pentru că, după ce eram oa- amplu. “Deși am început prin a fi reținută în ceea ce
recum încântată de structura narativă aprobată de ei, privește romanul, am fost extrem de încântată de ce
primele fragmente au fost bine scrise și a început să am găsit: un roman extras din realitatea contemporană
mi se pară că se încheagă ceva promițător, așa că, lă- cu o desfășurare psihologică extraordinară. Două lu-
sând metoda cunoscută la o parte (...) am decis că ei cruri care m-au atras în mod deosebit au fost nu atât
vor stiliza tot materialul, vor elimina inadvertențele,- firul narativ, cât psihologia personajului principal și
lucru la care, în final, am dat și eu o mână de ajutor- și detaliul dus până la amănunt, în oricare din scenele li-
vor prelucra textul pentru a face personajele credibile terare. Grafica reflectă foarte bine conținutul romanu-
etc., pentru a da coerență cărții. lui, într-adevăr spune «Nu mă lăsa să știu»”, susține
Pentru a complica firul narativ, dar și pentru a doamna profesoară Luminița Ciocâldău. “
avea un surplus de personalitate, am hotărât să „spar- “Într-o perioadă în care oamenii se gândesc
gem” narațiunea cu un șir de vise, unele create pentru cum să facă cât mai mulți bani, niște tineri se apleacă
roman, altele pur și simplu vise „reale”, simbolice pen- asupra foii de hârtie și scriu. Ba mai mult de atât,
tru fiecare dintre cei ce vor avea curajul să se dezvă- renunță la câteva zile frumoase din vacanța de vară, se
luie prin ceva atât de personal. Evident, visele nu sunt întâlnesc, răspund chemării unei profesoare
semnate, pentru a crea o provocare pentru cine ar vrea excepționale și foarte entuziaste și pun la cale defini-
să afle ale cui aparține fiecare dintre ele. tivarea unei cărți”, ne transmite doamna profesoară
La final, ca îndrumător, am realizat ultimele Crina Capotă. “Mă număr printre privilegiații care au
retușuri și, așa, o aventură foarte frumoasă, a scrisului, reușit să citească direct de pe manuscris și de la pri-
ne-a cuprins pe toți.” mele pagini recunosc că este o carte care te ține în sus-
Cât despre festivitatea de lansare a romanului, pans, care te invită să vezi ce se întâmplă mai departe
mai mulți profesori ai catedrei CNU și-au arătat inte- (…) ai impresia că citești pasaje din Balzac cu des-
114 REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44