Page 114 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

prezentată o expoziție de măști ce avea ca temă expri- CALENDAR UNIRIST
marea sentimentelor. Marți am jucat piesa pentru ele-
vii de liceu dintr-un orășel apropiat și la o școală de aprecierea și admirația celor mici; aceștia au fost
primară – excelente ocazii de repetiție înainte de foarte fericiți să petreacă puțin timp alături de noi,
reprezentația propriu-zisă care a fost joi seara. Trebuie timp în care le-am răspuns la micile curiozități, ne-am
amintit că fiecare țară a avut la dispoziție doar câte o jucat împreună și am făcut schimb de impresii. Mo-
jumătate de oră de a repeta pe scena teatrului. Mier- mentul cel mai încărcat emoțional a fost atunci când
curi, organizatorii ne-au oferit șansa să vizităm Mun- am jucat piesa la teatru, în cadrul festivalului
tele Saint Michel. Dincolo de spectaculozitatea cetății propriu-zis; scena, cortinele, cele câteva sute de spec-
în sine, am fost impresionați de modul în care se tatori și aplauzele ne-au transmis energie, impulsio-
transformă locurile în timpul fluxului și refluxului, nându-ne să interpretăm rolurile mai bine decât la
aveam impresia că natura se metamorfozează sub pri- orice altă repetiție.
virile noastre. Miercuri seara au început reprezentațiile La sfârșitul reprezentației, satisfacția generată
țărilor participante și toți eram obligați să fim în sală, de zâmbetele sincere ale oamenilor din sală a fost
în toate zilele, pentru a urmări piesele colegilor din ce- imensă. Tot aici am avut plăcerea să vedem piesele ce-
lelalte țări. Joi am avut toată ziua emoțiile prezentării lorlalte 15 trupe participante la festival, fiecare trupă
piesei noastre. Ecourile reprezentației noastre au fost reprezentând o altă țară.
pozitive, deși nu ne-a fost chiar ușor să răspundem în Familiile care ne-au găzduit pe toată perioada
franceză la întrebările puse la întâlnirea de după pre- petrecută în Saint Malo ne-au primit cu brațele des-
zentarea piesei. Ceilalți participanți au fost curioși să chise, tratându-ne ca pe niște prieteni apropiați. Am
afle cine a ales piesa, cine ne-a făcut costumele, cât cunoscut astfel persoane ospitaliere, deschise și impli-
timp am repetat, dacă ne-a fost dificil să ne însușim cate, care ne-au făcut să ne simțim foarte bine în com-
replicile etc. Vineri dimineață am jucat piesa la o pania lor. Gastronomia, obiceiurile, obiectivele
școală primară, ziua s-a încheiat cu un cocktail la care turistice și istoria României sunt doar câteva dintre su-
au participat toți cei implicați în festival, inclusiv fa- biectele pentru care aceștia manifestau interes și des-
miliile gazde. Pentru a marca sfârșitul festivalului, în pre care doreau să afle cât mai multe detalii. Copiii
ultima zi petrecută în Saint Malo, a avut loc o defilare familiilor ne-au devenit repede prieteni; încetul cu în-
a tuturor trupelor, fiecare purtând costume naționale cetul am început să ne cunoaștem și să descoperim
tradiționale; aceasta s-a desfășurat de la Place de la puncte comune. În această perioadă, fiecare dintre noi
Roulais până la capela Saint Sauveur, iar atmosfera a a făcut parte din câte o familie în care s-a integrat și
fost întreținută de o fanfară ce a condus defilarea. alături de care a petrecut momente minunate.
De-a lungul celor șase zile, am avut ocazia să Acest festival a reprezentat o ocazie unică de
jucăm de mai multe ori piesa “La jalousie du a ne demonstra nouă înșine că putem învăța imens din
Barbouillé” scrisă de Molière. La cele două școli pri- fiecare experiență pe care viața ne-o oferă.
mare unde am avut ca spectatori copii, ne-am bucurat

Educaţia eSafety
Marilena Oprea

Principalul aspect legat de provocările la care punderea pentru propria noastră viață și de a ne ajuta
suntem supuși în ziua de astăzi vis-a-vis de educație în a ne proiecta și în a ne atinge scopurile personale.
sunt legate în primul rând de modul de guvernare al Această transformare este dorită de toți factorii
mediul educațional. În lucrarea “Educația și Proble- educaționali dar nu se știe încă cum și când se va în-
matica Lumii Contemporane” pedagogul I. G. Stanciu făptui. În acest context ne întrebăm în ce măsură teh-
enumeră ca factori care determină criza învăţământu- nologia modifică conceptele și abordările educaționale
lui contemporan: explozia cunoştinţelor datorată dez- și cum contribuie aceasta la o astfel de transformare
voltării ştiinţei şi tehnicii, explozia demografică și în educației.
explozia aspiraţiilor determinată de faptul că nevoia Ne aflăm în anul 2015, la opt ani distanță de la
de educație nu ține de statutul social. momentul apariției primului iPhone, moment din care
Criza educaţiei se manifestă prin abandonul a pornit o perioadă de dezvoltare intensă a dispoziti-
şcolar și analfabetism, prin costuri prea ridicate ale velor mobile, o revoluție în domeniul comunicării și
educației comparativ cu competenţele profesionale circulației informației.
formate, prin competenţe socioprofesionale neadaptate În mod paradoxal, deși cuceririle tehnologiei
la nevoile vieţii sociale şi ale pieţei muncii. O trans- sunt în plină ascensiune, în anul 2015 omenirea dă
formarea cu adevărat importantă în domeniul educaţiei semne că a trecut de uimirea și încântarea primului val
ar fi trecerea de la educația bazată pe informarea și in- tehnologic și că începe la nivelul mentalului colectiv
struirea individului exclusiv din punctul de vedere al și personal să decidă ce este util, periculos, avantajos,
intelectului la cunoașterea și dezvoltarea personală. necesar, progresiv sau abuziv referitor la această teh-
Sarcina educației ar fi de a ne pune pe toţi, fără excep- nologie și să ia măsuri, să revizuiască politicile so-
ţie, în situaţia de a ne putea dezvolta talentele şi de a ciale, economice, educaționale sau să prefere viața
ne folosi potenţialul creativ, de a ne învăța ce este răs- simplă în defavoarea gadgeturilor. Presa românească

REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44 111