Page 68 - 2009_revista_noastra_nr_31-32
P. 68
CNU ÎN LUME
calea cea dreaptã cãtre þinta pe care o puternicã perioadã de tranziþie culturalã ºi
sufletul nostru vrea sã o urmeze. Devin politicã, intelectualitatea este deosebit de
astfel puncte de reper, “faruri” ce trimit controversatã; pe de o parte, oamenii se
semnale puternice pentru mentalitatea revoltã pentru cã tradiþiile obiceiurile le sunt
umanã. “sfãrâmate” ºi încearcã sã-ºi arate
De multe ori, putem regãsi cartea cu indignarea, de exemplu, Paraschiv aruncã
valenþe magice, în care regãsim simboluri la bãlegar cartea lui Niculae; mulþi însã sunt
oculte, miraculoase. Un astfel de exemplu fascinaþi de aceastã lume nouã ºi doresc din
îl putem gãsi in opera eminescianã tot sufletul sã cunoascã miraculoasa lume a
“Sãrmanul Dionis”, unde remarcãm motivul cunoaºterii, a cãrþilor-fericirea lui Niculae în
secretului interzis, al cãrþiii sacralizate. momentul în care primeºte la sfârºitul anului
Adesea, acest gen de cãrþi reuºesc sã facã ºcolar, ca premiu, cãrþi.
o cãlãtorie regresivã în timp, o coborâre pe De asememea, în literaturã mai
scara istoriei pânã la începuturile lumii. De putem întâlni motivul cãrþii care creeazã cãrþi,
asemenea, tot aici regãsim ideea ce se cartea ca mit ºi ca simbol superior al creaþiei
James Joyce
James Joyce
James Joyce
bazeazã pe faptul cã o carte poate (ex: “Ulise” –James JoyceJames Joyce). Conceptul de
transforma întreaga omenire. Astfel, cartea literaturã, cu toate definiþiile posibile, de la
capãtã însemne fantastice, magice, are cadrul originar de manifestare a fenomenului
puteri incredibile de a stãpâni cele mai pânã la estetizãrile, autonomizãrile ºi
puternice forþe; încetul cu încetul devine o diferenþierile de astãzi, pânã la definiþia
poartã spre cunoaºtere, spre realizarea posibilã de “ansamblu al operelor scrise
totalã, absolutã. având character estetic”, stã sub semnul
Într-o altã ordine de idei, am putea etimologic al literei. “Litera este preconceptul
vedea cartea ca motor social; un exemplu esenþial ºi central al literaturii, determinant
elocvent pentru aceasta ar fi poezia la toate nivelele ideii sale”, dupã cum afirma
Adriano Marino
Adriano Marino
Adriano Marino
Adriano Marino, în “Hermeneutica ideii de
udor Arghezi
udor Arghezi
“Testament” a lui TT TT Tudor Argheziudor Arghezi în care Adriano Marino
udor Arghezi
cartea, cuvânt, devin promotori ai literaturã”. Realitatea literei, ca semn scriptic
inteligenþei, ai intelectualitãþii ºi spiritualitãþii. constitutiv al cuvântului este sacrã ºi profanã,
Se trece de la munca brutã, istovitoare a manifestându-se sub forma cuvântului
pãmântului, la cea mentalã, superioarã. De creator de lume ºi, în literatura profanã,
asemenea, cartea ca simbol mai poate fi creator de carte. Pe parcursul timpului s-au
Marin Preda
regãsitã ºi în “Moromeþii” lui Marin PredaMarin Preda; creat o serie de meditaþii seculare despre
Marin Preda
Marin Preda
aici, în lumea þãrãnimii ce se confruntã cu Carte, concentrate în formulãri memorabile,
de pildã, la Mallarme, “lumea existã pentru
a ajunge la o carte”, sau la BorgesBorges, “Cartea
Borges
Borges
Borges
Lumii ºi Lumea Cãrþii sunt totuna”. Ajungând
la perioada modernismului ºi în principal a
postmodernismului, Cartea a cãpãtat
valenþe multiple ºi complexe. Acum
simbolurile iau diferite forme, se
abstractizeazã, se ambiguizeazã, Cartea
devenind un adevãrat labirint greu de
strãbãtut. În opera epicã sau liricã normele
ºi barielele de pânã acum sunt sfãrâmate,
anumiþi autori ajungând sã creeze
capodopere cu aspect exterior de
Nichita Stãnescu
Nichita Stãnescu
Mircea
Mircea
Nichita Stãnescu
Mircea
nonsense. Nichita StãnescuNichita Stãnescu sau MirceaMircea
Cãrtãrescu
Cãrtãrescu
Cãrtãrescu
Cãrtãrescu, de exemplu, sunt autori ce
NDE - graficã Irina CHIRIÞÃ
NDE - graficã Irina CHIRIÞÃ
NDE - graficã Irina CHIRIÞÃ Cãrtãrescu
NDE - graficã Irina CHIRIÞÃ
NDE - graficã Irina CHIRIÞÃ
68
