Page 12 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)

Primul pas în analiza noastră este încercarea multe detalii în plus. Este menționat numele străzii
de a poziționa cât mai exact acest imobil pe un plan Pruncu (astăzi, strada Ana Ipătescu) și observăm o de-
sau pe o hartă. Pentru Focșanii celei de a doua jumătăți limitare mai clară a proprietății. Făcând o comparație
a sec. al XIX-lea există două planuri topografice rea- cu planul anterior, constatăm că în cele patru decenii
lizate de căpitanul Marcus Terbuhovic (1855) și res- de dezvoltare urbană, densitatea construcțiilor, în pe-
pectiv inginerul R. F. Radovici (1896‒1898, actualizat rimetrul urban analizat, crește cu aproximativ 150%.
în 1908). Pentru a valida poziționarea pe cele două pla-
Planul Terbuhovic a fost descoperit în anul nuri ale casei în care a funcționat primul local al Li-
2011 de cercetătorul Dan Dumitru Iacob, în Arhivele ceului „Unirea”, am realizat o serie de măsurători între
Naționale ale Austriei. Scara
6
mare a planului militar,
1:14400, i-a permis autorului
să cartografieze cât mai fidel
arhitectura ecleziastică, civilă,
obiectivele militare (spitale,
grajduri, depozite de furaje),
stațiile de poștă, cărămidăriile,
sau cișmelele. Printre aceste
clădiri am putut identifica și
casa Sultanei Miloș, în vecină-
tatea Mănăstirii Profet Samuil.
În anul 1855, Focșanii nu
aveau o nomenclatură stradală,
însă ulița pe care se afla casa
Miloș avea ca reper proprieta-
tea fostului staroste Iordache Strada Pruncu pe Planul Radovici. Cu excepția caselor Miloș și
Pruncu. Conturul amprentei la
7
sol a clădirii nu redă forma Pruncu, proprietarii sunt cei de la sfârșitul secolului al XIX-lea
dreptunghiulară a construcției. Deoarece latura de la acest imobil și alte trei construcții reper: Biserica „Pro-
stradă a casei avea un unghi ușor diferit față de direcția rocul Samuil”, Biserica „Sf. Nicolae-Stroe” și casa
străzii, așa cum încă este și în prezent, Marcus Plagino (situată pe aceeași stradă Pruncu). Am con-
Terbuhovic desenează casa Miloș în formă de trapez. statat erori foarte mici între rezultatele măsurătorilor
Ea era orientată cu fațada spre est, ca cele mai multe de pe cele două planuri menționate mai sus, din seco-
case din acea parte a orașului, iar din legenda de sim- lul al XIX-lea, și măsurătorile actuale de pe hărțile to-
boluri a planului aflăm că în curte erau arbori, cel mai pografice recente ori din aplicația GoogleEarthPro.
probabil o livadă. Parțial aceste erori sunt generate și de proiecțiile car-
Patruzeci de ani mai târziu, planul Radovici, tografice diferite, respectiv rețelele de triangulație fo-
deși la o scară mult mai bună, 1:5000, nu ne oferă prea losite în a doua jumătate a sec. al XIX-lea.
Gimnaziul a funcționat în
casa Miloș, din ianuarie 1866 până în
octombrie 1867, când se mută în ca-
sele domnului Stoenescu pe strada
Gării . La începutul secolului al XX-
8
lea, în fosta casă Miloș locuia Vasile
Nădejde, ulterior Teodor Donie. În
lucrarea „Patrimoniul cultural con-
struit din județul Vrancea”, editată de
Muzeul Vrancei în anul 2007, pre-
9
cum și în lista monumentelor istorice
din județul Vrancea, acest imobil
10
este denumit „Casa Gheorghe
Botez”, fără a se face vreo referire la
ESEU Sultana Miloș sau la Gimnaziul din
Focșani. Gheorghe (Ghiță) Botez a
fost unul dintre proprietarii casei în
perioada interbelică, atunci când prin
renovare au fost realizate anumite
Poziționarea Gimnaziului din Focșani pe
10 Planul Terbuhovic (1855) REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56