Page 98 - 2014_revista_noastra_nr_41-42
P. 98

DIN  IANUARIE                             Alice Bălescu: Macsenia este, de fapt, firea realistă a
                                                              piesei. Indiferent de situaţie, ea este cea care nu-şi do-
                                                              reşte decât să-şi facă treaba pe care o are de finalizat
                                                              şi, bineînțeles, să-şi primească recompensa. Ea nu este
                                                              pricepută nici la problemele împărăţiei, nici la muzică,
                                                              ci ia evenimentele aşa cum sunt. Ai putea-o numi chiar
                                                              “un personaj mecanizat” care ştie doar să-şi urmeze
                                                              algoritmul. Între privighetoarea reală şi cea mecanică,
                                                              ea nu observă decât partea materială, fiind presată de
                                                              problemele personale: ca dovadă, în momentul în care
                                                              apare privighetoarea reală este scandalizată de apariţia
                                                              “modestă”, iar mai târziu îmbrăţişează privighetoarea
                                                              mecanică doar pentru că este din aur.
                                                                     Pădurea reprezintă termenul care denumeşte
                                                              nucleul libertăţii în accepţia privighetorii. Progresiv,
                                                              este descoperită şi împărăţia la fel de artificială ca sin-
                                                              gurul locuitor al ei: o carcasă de aur, în contrast cu pă-
        unde să o apuce. Aveau nevoie de cineva care să îi con-  durea extinsă şi naturală. Pentru Strungăreaţă, vaca e
        ducă, nu conta cât de nepregătit sau cât de incompetent  sinonimă cu privighetoarea – se poate accepta asemă-
        era. Toate personajele au rolul lor bine stabilit, dar nu  narea, deşi absurdă, dacă luăm în considerare aparte-
        pot să nu fiu puţin subiectiv, îţi dai seama. :)) Mie mi  nenţa lor la clasa vieţuitoarelor; o nouă sinonimie este
        se pare că Strungăreaţă este deliciul piesei…         cea dintre privighetoarea din pădure şi cea mecanică,
               Limba  de  privighetoare.  Cartea  de  bucate.  obiect care, pentru a funcţiona şi pentru a crea plăcere
        Două necesităţi din gospodărie care, extinse spaţial şi  prin interfaţa auditivă, are nevoie de mâna unei fiinţe
        conceptual şi împletite, devin două elemente organice  umane. Este un întreg tablou care generează o morală:
        în această lume fictivă. O parte a corpului şi un fel de  nu este bună mecanizarea, este importantă naturalita-
        mâncare imperial deschid uşa spre căutarea şi găsirea  tea primordială, cum ar spune daoiştii, “lemnul nepre-
        privighetorii din pădure. Contrastul dintre Vay şi Fenol  lucrat”, care devine obiectivul superior al desăvârşirii
        se construieşte vizual prin sărutarea celor două braţe  de sine, naturalitate care cuprinde frumosul prin ori-
        ale Steluţei, care apare ca o balanţă. (Atitudinea spon-  ginea ei şi prin faptul că este unică, independentă şi se
        tană şi intrinsecă a lui Vay se surprinde  prin comicul  poate desfăşura liber şi amplu.
        datorat slabei intuiţii a lui Fenol.) Mobilitatea lumii      B.M.A.: Consideri că privighetoarea meca-
        imperiale  este  grotească,  dacă  un  tufiş  se  poate  nică îi poate invada/invadează spaţiul privighetorii
        schimba pe axele de coordonate, fenomen absurd când   care aparţine lumii naturale?
        e vorba de natură, a cărei trăsătură este înrădăcinarea,     Cristina Iliescu: Bineînţeles că nu. Ca şi Pri-
        stabilirea unui loc fix pe pământ, dacă un personaj de-  vighetoarea, cred că cele două fac parte din medii di-
        vine cu uşurinţă marele sfetnic al marelui sfetnic.   ferite şi deci nu se pot exclude una pe cealaltă. Cu atât
               Pentru întreţinerea orgoliului şi a energiei îm-  mai mult, o mică maşinărie nu ar putea rezista în pă-
        păratului ard glumele de o complementaritate ucigă-   dure, aşa cum nici Privighetoarea nu poate sta captivă.
        toare şi acidă. A asemăna un supus cu un bou, expresia  Este alegerea curţii regale, respectiv a spectatorilor pe
        zoologică a unei lumi imperiale nereuşite (şi aflată  care dintre cele două să o aleagă.
        încă într-un incubator) este o mutare absolut ironică în
        contextul utilizat de un conducător impropriu.
               Lumea naturală şi frumoasă de care are nevoie
        Abuliu, ilustrată de privighetoarea care trăieşte şi cântă
        din interiorul ei, este totodată metafora libertăţii de
        mişcare, a lipsei de constrângere şi de limitare, valori
        imanente ale împăratului şi ale supuşilor săi. Dacă prin
        fanfara militară bucătăreasa constrânge chiar şi fru-
        museţea artificială indusă ei de privighetoarea fără
        suflu, este evidentă viziunea ei de dincolo de gratii. Îi
        place lucrătura – referirea la tehnică şi construire este
        evidentă.
               B.M.A.: Cum priveşte Macsenia diferenţa
        dintre privighetoarea mecanică  / mecanizată / ar-
        tificială şi privighetoarea reală?
          94                                                     REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42
   93   94   95   96   97   98   99   100   101   102   103