Page 120 - 2013_revista_noastra_nr_39-40
P. 120

PROIECTE DIDACTICE
               PROIECTE DIDACTICE
               PROIECTE DIDACTICE
               PROIECTE DIDACTICE
               PROIECTE DIDACTICE
                            Proiect didactic. Atelier de scriere
                            Proiect didactic. Atelier de scriere
                            Proiect didactic. Atelier de scriere
                            Proiect didactic. Atelier de scriere
                            Proiect didactic. Atelier de scriere
             Prin întrebãri dirijate ºi prin votarea informaþiilor s-a realizat o schiþã de roman. Elevele
             care semneazã aceastã prozã au primit la final rolul de scriitori ºi au stilizat materialul,
             rezultând acest produs.
                                             Mekong…
                                             Mekong…
                                             Mekong…
                                             Mekong…
                                             Mekong…
                    - Sunt un cãlãtor, dar cãlãtorind mereu, am devenit contemporan cu cãlãtoria, deci nu mai
            sunt purul cãlãtor, ci cãlãtorul nebun. Sunt un cãlãtor, deci cãlãtorind mereu, am devenit
            contemporan cu cãlãtoria... Da, eu sunt cãlãtorul care cãlãtoreºte mereu, ãsta  e trenul meu…
            Cãlãtoria mea, viaþa mea, trenul meu… cãlãtorul meu, trenul meu, cãlãtorii mei… eu am trenul
            ãsta, ei sunt oamenii mei… eu cãlãtoresc  mereu… trenul meu, cãlãtorii mei, mecanicul meu… ah,
            ah, mecanicul meu… trenul meu… numai trenul meu… doar al meu, veºnic  al meu… eu îi deþin…
            oameni ai mei! Ce bine e sã deþii oameni! Cine mai trãieºte aici ca mine? Vai, trenul meu, trenul
            meu, patul meu cald cel de toate zilele… trenul meu, oamenii mei, frânele mele! Ai auzit? Frânele
            mele! Eu opresc trenul când vreau, pentru cã e trenul meu, al meu, treeeeeeeeeeeeenul
            meeeeeeeeu! Plãmânii mei! Trenul meu, oamenii mei, trenul meu, totul al meu… ah, trenul meuuuuuu!
            Cãlãtoria meaaa!!! Uuuh, aaaaaaaaah! Trenul meu, oamenii mei, trenul meu, ah, ah, trenul meu,
            oamenii…
                    - Eºti schizofrenic, omule?
                    - Nu cred, mama nu mi-a
            spus niciodatã aºa ceva, ci doar
            mi-a spus sã merg pe alocuri.
                    - Sã mergi pe alocuri? Adicã
            sã mergi pe unde nu trebuie?
                    - Nu, omule, mereu am stat
            la locul meu. Acum 31 de ani m-am
            nãscut aici pe locul pe care stai
            dumneata.
                    - Aici, chiar aici?
                    - Acolo, rezemat pe burta
            mamei, care se întindea pe aceeaºi
            pernã pe care stai dumneata.
                    - ªi de atunci stai aici?
                    - Da.
                    - Treizeci de ani?
                    -  …ºi unu. Cãlãtoresc de                fotografie: Alice Bãlescu
                                                             fotografie: Alice Bãlescu
                                                             fotografie: Alice Bãlescu
                                                             fotografie: Alice Bãlescu
                                                             fotografie: Alice Bãlescu
            când eram un fãt. Nouã luni în                         clasa a X-a F
                                                                    clasa a X-a F
                                                                    clasa a X-a F
                                                                   clasa a X-a F
                                                                    clasa a X-a F
            Minunatele Þãri Ale Mamei, Ale
            Primei Mele Femei, o zi sau zece în
            braþele mecanicului, care mi-a arãtat traseul Nam Dinh-Qui Nhon. Apoi mama a coborât pe malul
            Mekong-ului ºi a început sã mãnânce mango, sã spargã coaja tare, sã scobeascã în pulpa grasã
            ºi sã rupã pãrul fraged al naturii. Apoi a plecat de tot.  În cãlãtorie în Jungla Mekong-ului.
                    - ªi dumneata de ce n-ai coborât?
                    - Mi-am zis sã nu cunosc jungla, mi-era teamã de liane. Prima oarã când am deschis
            fereastra trenului, m-a izbit putoarea naturii, cu toate insectele nenorocite care mãnâncã mango ºi
            îºi consumã viaþa.
                    - ªi ce aºtepþi aici în tren? Iarbã?
                    - Nu.
                    - ªi ce mãnânci?
                    - Resturile celorlalþi, mai prind uneori un os cu carne sau vreo coajã de lãmâie, o sãmânþã
            de ceva... eu ºtiu? Cãlãtoresc de 31 de ani ºi dacã încã trãiesc, înseamnã cã am avut ce sã înghit.
            Dumneata ce înfuleci acolo?
                    - Vrei?
                    - Te-am întrebat ce mãnânci. Mama mi-a zis sã mãnânc doar ce ºtiu.
                    - Sunt fulgi cu ciocolatã.
                    - Ascultã, lapte nu ai?

                                                                      REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
                                                                      REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
                                                                      REVIST
                                                                      REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
               15
               15
              1 1 1 1 115                                             REVIST   A  NOASTRÃ     nr . 39-40
               15
               15
   115   116   117   118   119   120   121   122   123   124   125