Page 117 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

PROIECTE DIDACTICE
PROIECTE DIDACTICE
PROIECTE DIDACTICE
PROIECTE DIDACTICE
PROIECTE DIDACTICE
Ne obligã sã muncim, sã muncim de ne spetim.
În mine lucrãm, pãmântu-l arãm, clãdiri construim ºi drumuri pietruim.
T: - Dar tehnica e mult înaintatã. Nu ne mai chinuim ca altã datã.
S: - Chiar dacã îþi place civilizaþia lor, nu trebuie sã-i lãsãm sã facã ce vor.
Din vina romanilor, cãpeteniile s-au sinucis, iar poporul nu a mai avut nimic de zis.
Dupã 106 nu au mai luptat în van ºi i s-au supus împãratului Traian.
T: - Care ne-a organizat încã din primul an, ca apoi sã ne integreze în marele Imperiu Roman.
S: - Cu toate acestea, nu a mai rãmas nimic din noi. Ne-au despuiat, ne-au lãsat aproape goi.
ªi aici vorbesc de culturã, religie, grai.
T: - Ce culturã aveam noi, frate, când mâncarea ºi bãutura aveau întâietate?
S: - De unde ºtii cã nu ne-am fi dezvoltat culturã mai tare?
De nu veneau romanii de peste hotare, spiritual am fi crescut.
Poate am fi avut parte de un nou început: organizatoric, religios.
Cu siguranþã ne-am fi ridicat de jos.
T: - Dar cu religia lor ce ai?
S: - Ne-au tras înapoi, asta ºtiai? Noi henoteiºti am fi fost astãzi, un singur mare zeu îl ridicãm în
slãvi.
Romanii erau cu precãdere politeiºti ºi ne-au împiedicat pe noi de a ajunge monoteiºti.
Zei pãgâni ei ne-au bãgat pe gât, ne-am combinat religiile ºi cam atât.
T: - Mie religia lor interesantã-mi pare. N-ai vãzut ce vast cult al zeitãþilor are?
Venus, Minerva, Marte, Jupiter, toþi ne vegheazã împreunã din cer.
S: - Religia lor nici originalã nu e, copiatã fiind de la grecii din Antichitate.
Zalmoxis pentru mine zeul suprem rãmâne, în ciuda a tot ceea ce romanii ne-ar spune.
Ne oferã viaþa dupã moarte. Ia spune, Jupiter al lor, asta poate?
Eu unul cred cã sunt nemuritor, cãci în reîncarnare crede majoritatea dacilor.
Cu mândrie-n luptã noi ne avântãm ºi un zâmbet larg în faþa morþii afiºãm.
Vezi? Dacã pentru ei trecerea în nefiinþã este o întristare, pentru noi sacrificiul este un prilej de
sãrbãtoare.
T: - Fiecare cu ce crede, frate, eu am credinþa mea pânã la moarte.
Romanii cred cã sufletele lor rãmân pe veci în adâncul pãmânturilor.
Totuºi, din când în când, pot sã iasã afarã ºi sã-ºi viziteze rudele iarã.
S: - Uite, lasã asta, hai sã luãm de exemplu portul lor, care nu mi se pare deloc satisfãcãtor.
Dacã prind îmbrãcat ca ei vreun dac, una cu pãmântul am sã-l fac.
T: - Sã ºtii cã este oarecum frumos...
S: - ... bun de ºters cu el pe jos.La noi nu se fac diferenþe sociale, dupã hainele luate la purtare.
Portul nostru nu-i pompos, e comod ºi cãlduros.
T: - Romanii, pe de altã parte, erau mai înclinaþi spre înfãþiºarea exterioarã.
Purtau podoabe care le valorificau frumuseþea corporalã.
Femeile se aranjau, machiaje aplicau.
Bãrbaþii purtau decoraþii de aur, iar pe frunte, cunune de laur.
Pe trup îºi încingeau tunici, pe drumuri noroioase purtau... bocanci.
Pe când, noi, uite ce purtãm: opinci de piele, iar iarna cioareci de... lânã.
S: - Atât de bun e portul lor, încât atunci când a dat frigul, l-au dat pe cel al dacilor.
T: - La o adicã, aparenþele nu conteazã.
S: - Ai dreptate, însã limba-i ceea ce mã deranjeazã.
Limba noastrã frumoasã, melodioasã, a fost datã la o parte pe una grea ºi studioasã.
Nu mã pot înþelege cu cei din jurul meu, decât folosind aceastã odioasã limbã mereu.
T: - Mie latina mi se pare superioarã, sunã ca o poezioarã.
Are ºi suport în scris, aici n-ai nimic de zis.
Însã limba dacã, sãrãcie, nu s-aºterne pe hârtie.
S: - Cum poþi spune-aºa ceva, dacã urmaºii au gãsit tãbliþe în limba ta?
T: - Pe care nici mãcar nu le-au putut descifra...
S: - Da, asta-i adevãrat, dar mãcar au existat.
T: - Doar aproximativ 161 de cuvinte dacice s-au pãstrat în limba românã ce ulterior s-a format.
În schimb, 67 % din cuvinte sunt de origine latinã, ceea ce nu este deloc o crimã.
Asta dovedeºte superioritatea limbii lor ºi, implicit, a latinilor.
S: - Eu cu asta nu voi fi de acord în veci, indiferent cât timp sã mã convingi ai sã-þi petreci.
T: - Atunci nici nu o sã mai încerc, de ne vom învârti pe veci în cerc...

Andreea GOGONCEA ºi Laura GRIGORIU (clasa a XII-a A)
Andreea GOGONCEA ºi Laura GRIGORIU (clasa a XII-a A)
Andreea GOGONCEA ºi Laura GRIGORIU (clasa a XII-a A)
Andreea GOGONCEA ºi Laura GRIGORIU (clasa a XII-a A)
Andreea GOGONCEA ºi Laura GRIGORIU (clasa a XII-a A)
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40 1 1 1 1 113
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
13
13
13
13