Page 95 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)

Venind în contra direcției de astăzi în didactica
română care, sub imperiul necruțător al șablonizării celui mai dificil
subiect la Limba și literatura română al examenului de Bacalaureat (temutul subiect
al III-lea), determină atât profesori, cât și elevi să trateze după barem, rece și cu puțin efort creator
cele mai importante opere (ca să nu vorbim de căderea în ispita textului copiat de pe internet sau învățat
pe de rost de la meditator), prezint aici două lucrări cu suflet, cu idei originale și empatizare cu soarta, DIDACTICA
scăderile și cruntele autoamăgiri ale personajelor, având, desigur, și prevederile obligatorii,
în subsidiar. ...Pentru cei câțiva dintre noi care mai credem în educarea empatiei prin analiza
unei opere literare și meditarea asupra valorilor în spațiul școlii pornind de la capodoperele
literaturii naționale ca lucruri benefice omului secolului al XXI-lea...
prof. Daniela Plăiașu

Evoluţia cuplului Ion-Ana din romanul

realist ,,Ion” de Liviu Rebreanu

Elena NOAPTEȘ clasa a X-a F

Romanul realist obiectiv ,,Ion”, încă din anul datorită unui tată care a știut să agonisească, în ciuda
apariției, 1920, se bucură de un adevărat succes în faptului că avea probleme cu băutura.
lumea literaturii. Astfel, criticul Tudor Vianu îl carac- Pentru că, pe vremea aceea, valoarea omului
teriza drept ,,icoană complexă, vie fără exuberanță, era echivalentă cu suprafața de teren pe care o deținea,
bogată în amănunte de observație a Ardealului”, iar Ion, complexat de situația financiară, își pune în gând
Eugen Lovinescu apreciindu-l ca pe ,,cea mai puter- să se îmbogățească sub orice chip, astfel își impune să
nică creație obiectivă a literaturii române”. Admirația se însoare cu Ana pe care o vede drept o barcă de sal-
criticilor nu contenește din a se concentra și asupra au- vare din abisul sărăciei în care se scufunda, deși tânăra
torului romanului, Perpessicius afirmând că ,,roman- nu îi era dragă nici cât negru sub unghie, spunând:
cierul cel mai viguros, cel mai captivant rămâne, fără
tăgadă, domnul Liviu Rebreanu”.
Tema romanului este reprezentată de expune-
rea traiului societății rurale ardelene de la începutul
secolului al XX-lea, tratându-se în mod special două
problematici, pământul și iubirea, care îl pun pe pro-
tagonist în dilemă, acesta nefiind sigur ce să asculte
întru totul: ,,Glasul pământului” sau ,,Glasul iubirii”.
Pentru a se bucura astăzi cultura română de o
operă literară care surprinde perfect esența unei
civilizații ardelene tradiționale, autorului interbelic i-
au fost necesari șapte ani pentru a realiza acțiunea ce
are la bază fapte adevărate. Inspirația lui Liviu Re-
breanu pentru construirea protagonistul Ion își are ori-
ginea în realitate când acesta a văzut un țăran îmbrăcat
în haine de sărbătoare care a îngenuncheat și a sărutat
pământul, iar inspirația pentru personajul feminin Ana
o constituie povestea unei fete bogate, Rodovica, bă-
tută crunt de tatăl ei pentru că a rămas însărcinată cu
un țăran sărac din sat. Aceste doua situații, înfățișând
repere majore după care s-a ghidat scriitorul în proce-
sul de creație, întăresc motivul pentru care cuplul Ana-
Ion este cel mai proeminent din text. Aceștia se scot
reciproc în evidență prin prisma contrastului dintre ei,
în primul rând, accentul căzând pe diferența statutului
social: băiatul este extrem de sărac din cauza unui tată
alcoolic care a risipit averea familiei, iar fata - bogată

grafica: Ioana Zaharia
REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56 93