Page 74 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)

CALENDAR CNU
prof. Roliana GIUCLEA

Proiectul național „Comori ale

spiritualității românești”

O poveste despre reîntoarcerea la prețuirea valorilor naționale

Educația din ce în ce mai precară din școala Am văzut și imagini ale unor catedrale demo-
europeană, educație care pune din ce în ce mai puțin late sub pretextul că întreținerea lor ar fi mult prea cos-
sau deloc accentul pe disciplinele umaniste, pe studiul tisitoare. Sute de ani de istorie se prăbușesc sub
istoriei artelor, dar și pe cateheza creștină, deturnează ghearele ucigătoare ale unor buldozere și ale nepăsării
sensul ascendent al bătrânului continent. Cultura pentru fibra creștină a Europei.
iudeo-creștină, cea care a dat faima Europei timp de Să ținem o clipă de reculegere pentru acești
două milenii, e lepădată, iar cultura materială pe care martori tăcuți ai istoriei și identității europene...
aceasta a generat-o e din ce în ce mai mult afectată de România a simțit mai de demult suferința alie-
nepăsare, neglijență, sau părăsire... Incendiul care a nării, dureroasa rană prin care regimul comunist a vrut
năruit parte din magnificul edificiu parizian Notre- să extirpe ființa creștină a neamului, demolând biserici
Dame în aprilie 2019 ne-a tulburat profund. Fie că a vechi, comori de zid și de duhovnicie... Să nu uităm
apărut din neglijență, fie că a fost generat de intenții de biserica mănăstirii Văcărești și de alte altare purtă-
criminale, el este marca palpabilă a unei realități mai toare de neostoită rugăciune, care au fost dărâmate în
vaste: catedralele europene, pe care mișcarea secula- perioada comunistă.
ristă a ultimului veac le-a golit de mulți dintre
credincioși, rămân fără susținere materială, sunt pără-
site, unele din ele fiind cumpărate pentru a fi transfor-
mate în locuințe particulare, terenuri de sport sau, și
mai rău, în cluburi în care tinerii, amețiți de aburii al-
coolului sau de prafuri aducătoare de extaz, dansează
în atmosfera halucinantă a unor orchestrații de lumini
psihedelice.

Ca profesor de arte, prima mea grijă este cul-
tivarea respectului pentru acest patrimoniu inestima-
bil. În contextul unor planuri cadru care nu oferă
suficient timp educației artistice, socotesc că demersul
didactic orientat în acest sens trebuie să se prelun-
gească și în zona activităților extrașcolare. De câțiva
ani, de când mi s-au deschis ochii și am văzut cumplita
realitate a tăvălugului care lovește Europa, amenințând
să vină și peste noi, organizez activități didactice care
să familiarizeze elevii cu spațiul sacru ecleziastic,
evidențiindu-i valoarea artistică și, mai mult decât atât,
pe cea spirituală. Lecțiile mixte pe care le-am susținut
în ultimii ani alături de părintele Ion Dragu în cadrul
Bisericii Sf. Nicolae, lecții despre arta ecleziastică și
semnificația ei dogmatică, despre logica structurării
interiorului bisericii și despre ierarhizarea scenelor de
pe fresca din interior conțin o problematică a cărei
complexitate nu poate fi analizată decât în spațiul in-
terdisciplinar, artistic-religios, pentru că resorturile in-
70 REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54