Page 63 - 2017_revista_noastra_nr_47-48

PALMARES CNU

Nume pentru Cartea Vieţii

Sunt un om credincios, cu o credinţă primită Când, la clasele cu profil umanist, a unspreze-
ca har. Întru smerenie spun: “Cred, Doamne, ajută ne- cea şi a douăsprezecea, le vorbesc elevilor mei despre
credinţei mele”, neştiinţei mele, neputinţelor mele, tru- valorile patrimoniului vest-european, nu de puţine ori
pului acestuia de carne, adesea împotrivitor! se arată surprinşi de ponderea mare a operelor cu su-
Hristos este, aşa cum Însuşi spune, Calea, Ade- biect vetero sau nou-testamentar. Nu poţi să înţelegi
vărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl DECÂT prin pictura lui Rembrandt fără apropierea de Scriptură.
El (Evanghelia după Ioan 14:6), prin smerire în faţa Lumina intrinsecă pe care o emană personajele lui
jertfei Lui mântuitoare. Soluţia Domnului e unică, fără (fapt unic în istoria picturii) evocă văpaia Duhului. La
compromisuri şi ocolişuri: “Adevărat, adevărat zic Rembrandt, oamenii devin surse de lumină. Lumina
vouă: Cel ce nu intră pe uşă, în staulul oilor, ci sare Duhului pogorât peste creştetul proorocului Ieremia
pe aiurea, acela este fur şi tâlhar. [...] A zis deci iarăşi este o tulburătoare evocare a ipostazei lui înduhovni-
Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt uşa oilor.” cite.
(Evanghelia după Ioan 10:1,7)” Tot astfel, înţelegerea vastului patrimoniu ar-
Suntem creştini numai atunci când credem cu- tistic bizantin nu se poate face în parametrii exegetici
vintele lui Hristos, altfel ne lipseşte temeiul, suntem ai modernităţii. A opera în înţelegerea acestuia după
în confuzie, îndoială sau chiar rătăcire. Este Hristos criterii estetice şi-atât, înseamnă a nu înţelege primor-
intransigent în afirmaţiile Sale? Dar poate oare întu- dialul lui temei dogmatic. Imanenţa Adevărului măr-
nericul să stăpânească acolo unde este Lumina? Trăim turisit este frumuseţe. Kenoza divină, deşertarea lui
într-o Europa plină de contradicţii, aiuritoare, care so- Dumnezeu în smerenie, justifică icoana creştină:
coteşte ca intolerantă afirmarea credinţei în Hristos- Dumnezeu întrupat poate fi reprezentat, şi iconografia
Adevărul. În fapt, pentru un creştin, a-şi afirma a slujit, se ştie, secole de-a rândul, drept pagină de
credinţa ca fiind una dintre alte multe posibile căi în- Evanghelie pentru masele neştiutoare de carte...
seamnă să se dezică de cuvintele Mântuitorului. Cre- Îmi este foarte dragă apropierea copiilor de un
dinţa îşi pierde astfel caracterul de credinţă şi omul se gen al icoanei care nu are caracter cult, un gen “sme-
află “având înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgă- rit”: icoana pe sticlă. Apariţia ei, în secolele XVII-
duind puterea ei” (2 Timotei 3:5). XVIII, la mănăstirea Nicula, este motivată de
Nu există un model mai bun de viaţă, decât legăturile culturale între spaţiul transilvănean şi cel al
Hristos. Europei Centrale. Nu este însă de neglijat asimilarea
Şi nici un model mai bun de moarte... unor trăsături de tradiţie bizantină şi postbizantină din
Şi în orice caz, El este Cel Care a înviat şi Care icoana rusească sau din cea athonită. În Transilvania,
înviază... icoana pe sticlă este, prin excelenţă, ţărănească, având
Cred că fără acest model şi fără împreuna lu- un duh aparte, inconfundabil, curat şi simplu, ingenuu.
crare cu Duhul Lui cel Viu, care cunoaşte tainele ini- De aceea, abordarea ei, mai dificilă în contextul unei
milor, educaţia e un proces orb. Umanismul secular pe supraspecializari a meşterului, devine firească atunci
care îl cultivă în prezent învăţământul european nu când acesta se apropie în curăţie de inimă, lăsând la o
oferă un fundament solid care să susţină comporta- parte toată ştiinţa construcţiei formelor “perfecte”.
mentul moral în societate – îndată ce tânărul se con- Acest aspect, dar şi faptul că se pot folosi culorile de
fruntă cu situaţii de criză, el uită uşor de importanţa apă, face ca icoana pe sticlă să fie mai lesnicios de lu-
urmăririi binelui universal. Conştiinţa e adormită cu crat de către copii.
justificări: “Era imperios...” (când binele individual Conţinuturile programei şcolare de clasa a IX-
trece în prim-plan) sau “Cum poate corectitudinea a permit abordarea practică a icoanei, integrând de-
unuia singur să conteze când sensul universal e dictat mersul în capitolul mai larg al studiului modalităţilor
de majoritate?” Cu fiecare compromis, răul devine un de reprezentare a spaţiului. În alt mod decât perspec-
lucru bun (sau măcar convenţional) şi moravurile se tiva de tip renascentist, în care adâncimea se constru-
degradează. Astfel, omul are un etalon nestatornic - ieste semiiluzionist, recurgând la repere geometrice,
binele care convine prietenilor, colegilor, partidului spaţiul icoanei răstoarnă cel mai ades regulile perspec-
sau lui însuşi... “Există oare etalon unic şi Judecător tivei clasice. Lumea duhovnicească se ordonează după
care pe toate să le vadă şi să le cântărească?” alte criterii, suprafireşti, şi de aceea şi perspectiva
Cred că tinerii au nevoie de oglindirea în Hris- icoanei nu se aşează după legităţi optice, ci în acord
tos, prin urmare şi de recursul la valorile care au înte- cu ierarhia spirituală.
meiat vasta cultură creştină a Europei. Consecinţa unei Am scris această mărturie pentru că mi s-a
astfel de cunoaşteri s-ar vedea nu numai în plan so- cerut să fac o prezentare a premiilor obţinute de ico-
cial-moral, ci şi în plan individual: câştigul este Viaţa narii noştri la cea de-a VIII-a ediţie a concursului na-
înnoită, creşterea duhovnicească mergând în contra- ţional “Sfântul Sfinţit Mucenic Teodosie de la
sensul entropiei universale. Vinul cu adevărat bun vine Mănăstirea Brazi”, unde am trimis, cu susţinerea dom-
la urmă doar prin lucrarea Mântuitorului. nului profesor Romulus Buzățelu şi prin bunăvoinţa

REVISTA NOASTRĂ nr. 47/48 61