Page 22 - 2009_revista_noastra_nr_31-32
P. 22
FEREASTRA
Muntele din fereastrã
Muntele din fereastrã
Muntele din fereastrã
Muntele din fereastrã
Muntele din fereastrã
(Fenomenele atmosferice optice ºi electrice din munþii sacri ai dacilor)
(Fenomenele atmosferice optice ºi electrice din munþii sacri ai dacilor)
(Fenomenele atmosferice optice ºi electrice din munþii sacri ai dacilor)
(Fenomenele atmosferice optice ºi electrice din munþii sacri ai dacilor)
(Fenomenele atmosferice optice ºi electrice din munþii sacri ai dacilor)
institutul. În ciuda gerului piºcãtor, la
geamurile deschise se vedeau chipurile
prof. IOANA-
prof. IOANA- uluite ale tuturor salariaþilor care comentau,
prof. IOANA-
prof. IOANA-
prof. IOANA-
unii îºi mai fãceau cruce pe furiº. Unul din
MIHAELA
MIHAELA
MIHAELA
MIHAELA
MIHAELA
colegii de birou, împãtimit al muntelui ºi mare
POPESCU
POPESCU schior a recunoscut muntele: era Bucegiul!“
POPESCU
POPESCU
POPESCU
Cu toate cã este doar o povestire
imaginarã, totuºi Masivul Bucegi, aflat la 150
km de Bucureºti, a fost vãzut de la ferestrele
“Era într-o dimineaþã mohorâtã de Institutului Geologic aflat în nord-vestul
ianuarie din anul 1960. Cerul era acoperit Bucureºtiului printr-un fenomen de miraj
de nori negri. Aerul nemiºcat, numai oamenii superior, într-o dimineaþã geroasã din iarna
se miºcau grãbiþi cãtre serviciu. Pe atunci, anului 1960, dupã încetarea unei ninsorii
lucram la Institutul Geologic din Bucureºti abundente. În timpul lui Zalmoxis (Zamolxe),
ºi locuiam la doi paºi de institut. Eram unul când clima din Europa era foarte rece, în
din bucureºtenii fericiþi care nu trebuia sã iernile geroase, deseori, Masivul Bucegi
tremure în staþia de tramvai sau de autobuz. putea vãzut foarte clar de la mari distanþe,
Am ieºit din casã ºi am luat-o alene cãtre printr-un astfel de miraj. Nu era singurul: în
institut, cãci, în zilele de iarnã, activitatea la anumite condiþii atmosferice ºi de
serviciu lâncezea, prelucrându-se doar luminozitate solarã, piscurile Ceahlãului se
rezultatele cercetãrilor din varã. Deodatã a zãresc cu o deosebitã claritate de pe þãrmul
început sã ningã liniºtit cu fulgi mari ºi deºi, Mãrii Negre ºi de pe malurile Nistrului.
ca în poveºtile de crãciun. Pânã la serviciu Muntele Ceahlãu se putea vedea cu claritate
m-am transformat într-un om de zãpadã, iar de la Pontul Euxin, conform descrierilor
strada a devenit o cale albã pe care maºinile grecilor din antichitate, prezentate de
Strabon
Strabon
Strabon în Geografia. Confirmarea acestui
Strabon
abia mai rãzbãteau. Strabon
În birou, am uitat de ninsoarea miraj existã ºi în scrierile lui D. Cantemir,
splendidã de afarã, fiind prinsã de ritualul care aratã cã Muntele Ceahlãu se poate
începutului de zi: cafeaua, schimburile de observa de la Cetatea Albã. Gheorghe
bârfe despre colegi ºi noutãþile din Asachi scria despre acest fenomen în anul
magazine. Razele soarelui care au intrat 1859: „Corabierul de pe Marea Neagrã vede
deodatã prin fereastrã m-au luat prin piscul cel înalt al acestui munte, de la Capul
surprindere ºi am privit cu încântare cãtre Mangaliei ºi pânã la Cetatea Albã. Locuitorul
cerul senin. Dar prin fereastrã se vedea cea de pe þãrmul Nistrului vede soarele apunând
mai uluitoare priveliºte pentru un dupã masa acestui munte, iar pãstorul
bucureºtean: un munte se vedea prin nomad, dupã ce ºi-a iernat turmele sale pe
fereastra institutului! Am scos un strigãt de câmpiile Bugeacului, se întoarce cãtre casã
mirare ºi toate discuþiile au încetat. Pentru având în vedere vârful Pionului sau
un minut, s-a lãsat o liniºte neobiºnuitã. Ceahlãului”.
Privirile uluite erau aþintite cãtre imaginea Un alt miraj superior, numit mirajul-
muntelui din fereastrã. Se puteau distinge turn, poate produce o imagine mult înãlþatã
chiar pâlcurile de pãdure ºi poienile. Dupã a muntelui; mirajul de acest tip este prezent
câteva minute, vestea se rãspândise în tot atât în cazul Muntelui Ceahlãu, cât ºi în
22
